Inscripții

1639 (7147)

Pisania bisericii sf. Dimitrie Buzinca, aflată deasupra uşii de intrare. Dimensiunile 130 / 55 cm., litera în relief de 6 cm.

Fără dată (secolul al XVIII-lea)

Pomelnicul bisericii zugrăvit la proscomidie, în prezent şters.

„Această sfântă proscomidie este zugrăvită cu cheltuiala de robii lui Dumnezeu Manolache ereiu, Elena presvitera cu fii şi cu tot neamul lor, Gheorghe diaconul, Joiţa diaconeasa cu fii lor, fiindu preot al bisericii popa Manolache”

1817 februarie 26

Pe icoana de lemn aflată în naosul bisericii, reprezentând pe cei 40 de mucenici, dimensiunea 0,92 / 0,75 m., scris cu vopsea albă pe fond maro.

„Această sf(ân)tă icoană s-au făcut de Neculae zugrav prin cheltuiala pop(ii) lui Gheorghie de la biserică sf(â)ntului Dimitrie ot Târgovişte, 1817 fev(ruarie) 26”.

1840

La strana cântăreţilor, scris cu roşu pe alb cu dimensiunea de 0,20 înălţime / 0,14 lăţime, litera 1 cm., se află următoarea însemnare:

,,La l(eat) 1840 s-au făcut / tâmpla, sfeşnicile / cel(e) 2 mari, 4 mici, / 2 t(e)trapode săpa(te) cum să vede / cu cheltuiala răp / (o)satului polcomnicu / Dimitrache Băl(ă)şăsc(u) iar acum [...]”.

1865

La strana cântăreţilor, scrisă cu vopsea roşie pe alb cu litere de 1 cm. pe o suprafaţă de 0,20 m / 0,15 m., următoarea însemnare :

„La l(ea)t 1865 s-au / zugrăvit cu cheltuiala / d(omnului) sărdar Ioan Fundă(ţianu) / şi a fiului d(omnul) Nicolae / Fundăţian(u) şi cu a altor pra / voslavici prin [în]demn(ul) / [pre]otului Simi slujător la / sf(ânta) bisi(erică) a sfântului D(i)mitrie /. H(a)gi Avra(m) zugravu ot T(ârgovişte)”.

BIBLIOGRAFIE: Niţescu C., Târgovişte. Biserici din epoca lui Matei Basarab, în G.B., nr. 7 – 8 / 1963, p. 708.

1866 septembrie 1

Pe icoana care înfăţişează pe Iisus Hristos, dimensiuni 0,98 m. / 0,72 m. Scris cu vopsea albă pe fond argintiu, litera 0,5 cm.

„Această sfântă icoană / ieste făcută cu cheltui / ala d(omnu)lui Nicolaie / Andrei şi cu îndemânarea pă / rintelui Sima 1866 sep(tembrie) 1/”.

1866

Pe icoana ce reprezintă pe sfântul Nicolae, cu dimensiunea de 0,75 m / 0,95 m. scris cu vopsea albă pe maro, litera 0,5 cm.

„Această sfân / tă icoană s-au / făcut cu cheltuiala d(omnu)lui Nicu / Russo 1866”.

1866 septembrie 1

Icoana reprezentând pe Maica domnului situată în tindă, avînd dimensiunea de 0,98 m / 0,72 m. Icoana s-a degradat şi revopsindu-se s-a scris cu litera de 0,5 cm.:

„Această sfântă icoană / – s-au făcut cu cheltuiala d(omnu)lui / Nicolae Andrei şi cu / îndemnarea părintelui Sima /, 1866 septem(brie) 1”.

1892 aprilie 5

Pe un steag aflat la biserică, scris cu alb pe albastru.

„Atanase / , Dumitra , închinător la sf(ântul) / mormânt /. 1892 aprilie 5”.

1899

Pe o icoană reprezentând pe sfântul Dimitrie, scris cu negru pe alb.

„Ace(a)stă icoană a fost făcută la 1808, iar la 1899 s-a prefăcut de d(om)nu Ion Fundescu”.

1900 ianuarie 10

Pe icoana reprezentând pe sfântul Haralambie dimensiunea 0,98 / 0,68 m., scris cu galben pe maro:

„1900 ia(n)u(a)r(ie) 10 / I.L. Luculescu”.

1923

La strana cântăreţilor:

„La 1923 / s-au vop / sit din nou / de Constant [....] donată … făcut”.

Fără dată (secolul al XIX-lea)

Icoană reprezentând pe Maica Domnului, dimensiunea 0,95 m / 0,72 m cu alb pe verde, literele cu dimensiunea de 1 cm.

„Ianache zograv”.

1815

Pe o carte, care nu se mai află, la biserică:

„Această carte este a bisericei Buzincăi, metohul sfinţii Mitropolii; 1815”.

Textul după: Iorga N., St. şi doc., XV, p. 353, nr. 1006.

Fără dată, (sec. al XIX-lea),

Pe un apostol tipărit la anul 1704.

„La mai sus numita biserică a sfântului Dimitrie mai sunt şi din cărţile ce s-au luat de servitorii bisericii când servia preot(ul) sf(ântului) Dimitrie la sf(ântul) Costandin şi la faceria inventariului de proistorul local n-a voit să le-napoeze iarăşi b(i)s(ericii) sf(ântului) Constantin, căci biserica fiindu ruinată şi fără preot nu trebuia”.

Textul după : B.A.R.S.R., A 545, f. 430.

Biserica Sfinţii Împăraţi

1650 (7159) septembrie 15

Prima pisanie a bisericii situată deasupra uşii de la intrare, scrisă pe piatră, făcând corp comun cu portalul. Are dimensiunile de 1,36 m. / 0,50 m., literele în relief de 7,5 cm.

,,+ Cu vrearea Tatălui şi cu ajutorul Fiiului şi cu sporul (D(u)hului s(fâ)ntu îndea / mnatu-s-au creştinul domnol Mateiu Basărab voevod i g(o)s(po)jda ego Ilina de / au zidit această s(fâ)ntî bisericî hramul s(fân)tăi Nicolae de în temelie pânî în să / v(â)rşit ca s(ă) le fie pomeană în veaci. Ispravnic Hagi Costandin. Pis m(e)s(e)ţa sep(tembrie) 15 dnă, văleat 7159”.

BIBLIOGRAFIE: 1. N. Iorga, Inscripţii, p. 116 ; 2. Georgescu Christache, Matei Basarab, Buc., 1937, p. 56; 3. Anibal Gr. Gh. Biserici târgoviştene…, G. B., nr. 5 – 6 / 1964, p. 572; 4. Arh. St. Buc., ms. rom. 729, f. 19 v – 20, ms. rom. 730, f. 45.

1753 (7262) octombrie 18

Pisania a doua a bisericii, zugrăvită în interiorul pronaosului, deasupra intrării, având dimensiunile de 0,80 m. / 0,83 m., litera de 4 cm., ultimul rând fiind de 2,5 cm.

,,+ Doamnea, iubit-am buna cuviinţa casii tale şi locul lă / caşului măririi tale. Aceast(ă) sfântă şi dumnezeiască biser / ică care este hramul sfântului Nicolae, rădicatu-se / din temeliia ei de Ion Mathei B(asarab) voevod la cursul a / nilor 7159. Iar de atunce încoace foarăte rău str / cându-se şi desvălindu-se, iar căndu au fost l(ea)t 7240 îndemnatu-seu dum(nealui) jup(an) Vasalache cu mila lui Dumneazeu de au şi(n)drelit-o şi au dres-o. Iar cănd au fost 7261 dichem(vrie) 21 s-au tă(m) / plat de au murit la Bucureşti şi s-au adus de s-au îngro / patu aiceia; apoi dumnealui jupan Dragomir fiiul dum(nealui) / jupan Vasalache, de(n)preună cu fraţi(i) dum(nealui) s-au în / demnat de au învălit-o şi au zugrăvit-o şi au făcut / tă(m)pla şi anvonul afară făcându-se ctitori noi / ca să le fie în veci pomenire dumnealor, amin. Oc(tombrie) 18, 7262”.

BIBLIOGRAFIE: 1. N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 87, nr. 237; 2. Anibal Gr. Gh., Biserici târgoviştene…, în G. B., nr. 5 – 6 / 1964, p. 574; 3. Voinescu T., Zugravi din veacul al XVIII-lea la biserica sfinţii Împăraţi din Târgovişte, în S.C.I.A., nr. 2 / 1961, p. 474 ; 4. Georgescu Christache, Matei Basarab, Buc., 1937, p. 55.

1713 (7222) decembrie

Piatră de mormânt situată în pronaos, având dimensiunile de 1,50 m. / 0,73 m., cu litera în relief de 5,5 cm., în prezent spartă în trei bucăţi.

Pe margine prezintă o frumoasă decoraţie florală, iar în câmp următoarea inscripţie :

„Suptu această p / iiatră odihnesc / u oasele răpos / ati roabei lui Du / mnezeu Sima c / e au fost jupă / neasă lui Costan / din Conţescul vt(ori) log(o)f(ă)tu şi a fiiulu / i lor Asan care i s-au pristăvi / t în luna lui d(e)chemvrie la anul / de la zidirea lumii leat 7222”.

BIBLIOGRAFIE: 1. N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 88, nr. 240 ; 2. Anibal Gr. Gh., Biserici târgoviştene…, în G. B., nr. 5 – 6 / 1964, p. 574; 3. Arh. St. Buc., ms. rom, 730, f. 45 v-46 şi ms. rom. 739, f. 20 – 20 v.

1753 (7262) septembrie 18

În altar, în nişa dinspre sud se află următoarea inscripţie zugrăvită cu negru pe fond alb într-un panou cu dimensiunile de 0.55 m. / 0,28 m., litera de 3 cm.

„Şi s-au zugrăvit aciastă biserică / prin osteneala dumnealui / jupan Dragomir snă Vasala / chie Frumuşica sep(tembrie) 18/ l(ea)t 7262, p(opa) Ioan zug(rav)”.

BIBLIOGRAFIE: 1. N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 88 nr. 239 ; 2. Anibal Gr. Gh., Biserici târgoviştene…, G. B., nr. 5 – 6 / 1964, p. 574.

1753 (7262)

În altar, spre sud, la diaconicon, având dimensiunile de 0,40 / 0,60 m., zugrăvit cu negru pe fond alb, litera 6 cm. şi 3 cm.

„Popa Ioan / zugrav l(ea)t 7262 /, Gheorghie zug(rav) snă p(opa) Ioan zugr(av)”.

BIBLIOGRAFIE : 1. T. Voinescu, op. cit., în S.C.I.A., nr. 2 / 1961, p. 474.

1753 (7262)

În naos, în fundul firidei din stânga iconostasului, spre nord având dimensiuni de 0,32 m. / 0,13 m. cu litere de 4 cm. se află însemnarea:

„7262. / Ioan ero / monah / zugrav ot s / chitul Săteni. /”.

BIBLIOGRAFIE: 1. T. Voinescu, op. cit., în S.C.I.A., nr. 2 / 1961, p. 474.

1757 septembrie 1 – 1758 august 31 (7266)

Deasupra uşii de la intrare, în interior, se află zugrăvită într-un semicerc cu baza de 0,75 m. / 0,20 m. cu litere de 5,5 cm. următoarea inscripţie:

„Popa Petre po / tropopul Târgoviştei /  l(ea)t 7266”.

Fără dată. «1650»

În stînga intrării, la panourile ctitorilor pe peretele vestic cu litere de 4 cm.

„Ion Mathei B(asarab) Voev(o)d, / doamna Elena”.

Fără dată. «1753»

În dreapta intrării, pe peretele vestic; litera 4 – 2 cm.

„Jupan Dumitru sin Vasalache /, jupăneasa Armanca soţia dum(nealui) / , cocoana Catrina / , coconul Dumitru / , cocoana Stancia /.”

Pe peretele nordic, cu litere de 4 – 2 cm.

„Jup(an) Vasalache Frumu / şica , jupăneasa Stancia / soţia dumnealui) / , cocoana Dum(i)tra /.”

Pe peretele sudic, în stânga ferestrei, litera de 4 cm.

„Jup(an) Dumitru snă Vasalache /, jupăneasa Ancuţa / soţia dumnealui) / , coconu [... ...] rna”.

Pe peretele sudic, în dreapta ferestrei, litera 4 cm.

„Jup(an) Satulea (?) sin Vasalache”.

1753

În altar în nişa dinspre sud a diaconiconului, zugrăvită cu litera de 3 cm.

,,[Po]pa Jipa ot / [sfântul] Nicolae”.

BIBLIOGRAFIE : 1. N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 360, nr. 1037 ; 2. Anibal Gr. Gh., Biserici târgoviştene …, în G. B., nr. 5 – 6 / 1964, p. 574.

1753

În altar, în nişa diaconiconului, zugrăvit cu culoare neagră pe fond alb, înconjurată cu chenar având dimensiuni de 0,20 m. / 0,18 m., litera 3 cm.

„Şi amu scrisu / eu Costăndin / grămăticu, când / s-au zugrăvitu biserica /. Eu Gheorghie zugrav /, T(â)rg(ovişte) ”.

BIBLIOGRAFIE: 1. T. Voinescu, op. cit., în S.C.I.A., nr. 2 / 1961, p. 474.

Fără dată (sfîrşitul secolului al XVIII-lea)

Pe o cruce de piatră aflată în biserică cu dimensiuni de 0,35 m. / 0,18 m. / 0,38 m.

„Toma, Nicolae, Sultana cu tot neam(ul)”.

1766

Sgrafit situat pe dunga roşie ce desparte pictura de brâu, în naos, spre sud, în imediata apropiere a altarului.

„Gheorghe log(ofăt) ot Târgovişte 1766”.

1821 iunie 3

Sgrafit

„Toate bisericile s-au stricat la leat 1821, iunie 3”.

Textul după : N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 361, nr. 1037

BIBLIOGRAFIE : l.V. Drăghiceanu, Ruina sfinţii împăraţi din Târgovişte, în B.C.M.I., 1910, p. 125 ; 2. Anibal Gr. Gh., Biserici târgoviştene …, în G. B., nr. 5 – 6 / 1964, p. 574.

1821

Sgrafit situat pe faţada bisericii, în dreapta uşii de intrare.

„Să (se) şti(e) când fu geamie”.

BIBLIOGRAFIE : 1. N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 361, nr. 1038 ; 2. V. Drăghiceanu, Ruina sfinţii Împăraţi din Târgovişte, în B.C.M.I., an 1910, p. 116 ; 3. Anibal Gr. Gh., Biserici târgoviştene …, în G. B., nr. 5 – 6 / 1964, p. 574.

1846

Sgrafit

„Popa Ion duhovnic, 1846”.

Fără dată (secolul al XVIII-lea) Sgrafit situat sub sgrafitul din 1766.

„Ioniţă grămăticu”.

Fără dată (secolul al XVIII-lea)

Sgrafit situat în naos pe peretele de sud între ferestre.

„Eu Gheorghe grămătic”.

Biserica Sfântul Nicolae Simuleasa

1654 (7163) noiembrie 30

Prima pisanie a bisericii, situată deasupra uşii de intrare în pronaos, făcând corp comun cu ancadramentul portalului. Dimensiunile de 1,72 m. / 0,82 m., litere în relief de 7 cm.

„+ Întru numele Tatălui şi al Fiului şi a Duh(u)lui Sf(â)nt şi într-ajutoriul prea luminatului şi făcă / toru de ciude hramul sfintei biserici şi al casei noastre s(fe)ti Nicolae arhiipiscup Mirlicheischii în zilele domnului / creştinu şi de Dumnezeu iubit Costandin Ş(e)rban voevod cu vrearea lui Dumnezeu domnu Ţărăi Rumâneşti(i).

Adecă eu robul lui Dumnezeu ju / pan Mirco vel căpitan za sârbi i jupaniţa ego Ioana i snovia ei Florica i Păuna, Nicolai i Nicola brat căpitan i Dumitru brat căpitâ / neasi, ci cu ajutorul m(i)l(o)stivului Dumnezeu început-am aciastă sf(â)ntă biserică, casa dumnezeiască, de o am rădicat de întru / temelie până în sfărşit ca să ne fie pomană şi de ertare sufletelor noastre şi al(e) părinţilor noştri şi să / ne fie ajutoriu întru (îm)părăţia ceriului. Şi ispravnic au fost Stănimir / şi o am început în luna lui iun(ie) dnă 10 şi o am sfrăşit / în luna lui noem(brie) dnă 30 văleat 7163”.

BIBLIOGRAFIE : N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 88-89, nr. 241; 2. Arh. St. Buc., ms. rom. 730, f. 46 ; 3. Arh. St. Buc., ms. rom. 739, f. 20 v.

1800 (7308) iunie

A doua pisanie a bisericii situată deasupra celei vechi:

„Această sfăntă şi d(u)mnezeiasc(ă) biserică, ce să preznueşte hramul sf(e)ti Niculae, din temelie fiind zidită de dumnealui jupan Mirco vel căpitan ce este în pisaniea veche şi de întămplătorile vremii rămăindu nezugrăvită şi învechindu-să, după sfârşitul dinainte pomeniţi tiitori, din voe dumnezeească şi cu ajutoriu sf(e)ti Nicolae, s-au învrednicitu şi dumnealui jupanu Sima Bucşenescu i jupâniţa ego Ecaterina, înmulţându-şi hramul sfinţilor voievozi şi o a înpodobitu cu zugrăveli şi cu alte odoră bisericeşti, aridicându şi advonul din temelie şi clopotniţa şi cu învelişul, înfrumuseţindu-se cu toate dăsăvârşit, după cum să vede; dînd ajutoriu şi d(umnea)lui Niculae Minculescu postelnicul, cu talere 50, începându-să în zilele preaînălţatului domnului nostru, întru al doilea domnie, Io Alexandru Costandin Moruzi voevod, întru al 5-(lea) an al arfipăstorii prea osfinţii sale arhiepiscopului şi mitropolitului chiriu chir Dosoftei, la leat 7308 iun(ie).”

1705 septembrie 1 – 1706 august 31 (7214)

Pe o candelă de argint, „prelungă dată de fondatori Milcu vel căpitan de Sârbi la anul 7214 Hristos 1706”. (în prezent dispărută).

Textul după : Arh. St. Buc., ms. rom. 739, f. 20 v – 21 şi ms. rom. 730, f. 46.

1814

Pe un potir argintat: de jur împrejur la partea inferioară cu litere săpate se află inscripţia:

„Acest sfă(nt) potir s-au cumpărat de robii lui Dumnezeu Vasile i cu soţia sa Ana i Sultana şi cu robu lu dumnezeu Ionu, Bădiţă nepotul Hagi Staiculu din Bucureşti, 1814”.

1842 decembrie 30

Pe icoana sfântului Haralambie, scris cu bronz pe negru se află însemnarea:

„Avram zugravu ot Tărgovişte, 1842 deche(mvrie) 30”.

1862 februarie 1

Pe icoana lui Isus „împărat”, cu negru pe fond galben:

„L(ea)t 1862 fev(ruarie) 1 / , Hagi Avram zugrav”.

Fără dată (începutul sau mijlocul secolului al XIX-lea)

Pe o linguriţă de argint:

„Vasile Vătămanu”.

1865

Cruce de mormânt lângă biserică :

„Sultana Simuleasa. 1805 – 1865”.

1822 iunie 22

Pe mineiul lunii iunie, tipărit la Buda în 1805, pe ultima filă (116):

„Scris-am eu robul lui Dumnezeu dasc(ă)l Tatu aici la acest mineiu l(ea)t 822 iunie 22”.

1827 martie 12

Pe mineiul lunii martie tipărit la Buda în 1805, fila 126:

„Popa Hristea erei, Hristina prez(vitera), 827 martie 12”.

1827 mai 12

Pe mineiul lunii martie tipărit la Buda în 1805, fila 126 v.:

„Popa Cârstea i Duminică Berindei dascăl sfi(n)ti(i) biserici al sfântului Neculai, mahalao Sârbilor, 827 mai 12”.

1829 noiembrie 14

Pe mineiul lunii noiembrie, la fila 191 :

„La leat 1829 noe(m)vr(ie) 14 mercuri spre joi noaptea la unsprezece ceasuri s-au cutremurat pământul”.

1834 ianuarie 31

Pe mineiul lunii februarie tipărit la Buda în 1805, pe ultima filă:

„Să să ştie de căndu s-au cutremurat pământu au fost la luna lui ghenarie 11 zile la leat 1834. Leat 1834 ghenarie 31 zile; eu logofătu Costea am scris cu zisa logofătului Şărban ot satul Slobozia”.

(1838) inaurie 11

Pe mineiul lunii noiembrie, la fila 191 :

„La leat 1837[1] ghenar 11 s-au cutremurat pământul la un ceas şi jumătate. Costandin dascălul sin popa Dinu duhovnicu”.

1840 ianuarie 30

Pe mineiul lunii februarie tipărit la Buda în 1805, la ultima filă:

„Eu Badea logofătu am scris cu zisa lui Şărban logofătu ot satu Slobozia şi am scris la leat 1840 ghenarie 30. Eu Badea logofătu”.

1857 martie 2

Pe mineiul lunii martie, tipărit la Buda în 1805, la început:

„Scris-am eu cel mai mic şi mai prostu între ciilanţi dascăli, eu dascălu Badea slujitor sfântului. Anu 1857 luna marti 2”.

1876 mai

Pe mineiul lunii mai tipărit la Buda în 1805, la prima filă albă:

„Anul 1876 luna lui maiu 8 au dat zăpadă mare şi au ţinut o zi întreagă şi pentru ţinere de minte am scris eu dascălu Istrate”.

1876 mai

Pe mineiul lunii mai tipărit la Buda în 1805, la sfârşit :

„În anul 1876 luna lui maiu a datu zăpadă mare care a ţinutu de la 22 noptea până la 12 ziua. Pentru ţinere de minte. Dimitrie debitor şi paracliseru”.

1893 ianuarie 30

Pe un penticostar datând de la sfârşitul secolului al XIX-lea, pe prima filă albă :

„Listă de domni enoriaşi care au contribuit la cumpăratu şi legatu cărţilor celor noi ale sfintei biserici sf(ântul) Nicolae Simuleasa. 1893 martie 7”.

Fără dată (secolul al XIX-lea)

Pe mineiul lunii martie tipărit la Buda în 1805 în jurul paginilor 1-5:

„Aceste sfinte minee sunt ale biserici(i) ce să prăznueşte hramu sfântului ierarh Nicolae ot Târgovişte în mahalaoa Sârbilor aduse de dumnealui jupan Tolea şi cumpărate de mahalagii prin îndemnarea popii Costandin d(u)h(o)v(nicuI). Cine va citi să zică Dumnezeu să-l erte”.

Fără dată (secolul al XIX-lea)

Pe mineiul lunii martie, tipărit în 1805, fila 2:

„Aceste mineie prin osârdia mea a pop(i) Din(u) duh(o)v(nicul), s-au cumpărat de mahalagii”.

Biserica Târgului

1653 septembrie 1 – 1654 august 31 (7162)

Pisania bisericii, care în prezent nu se mai poate citi:

„Această sfântă şi dumnezească biserică, unde se cinsteşte şi să presnueşte hramul prea sfintei născătoare de Dumnezeu; făcutu-s-au din temelie de Udrişte Udrişte ca să fie de pomenire şi fiindu nezugrăvită, cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zugrăvit de jupan Dinul şi Dumitru bogasierul sin Nedelcul, văzând-o desvălită, au învălit-o şi au zugrăvit tinda şi anvonul şi sfintele icoane cele mari spre pomenire, în zilele înălţatului domnu Nicolae Mavru[2] voevod. Leat 7162[3]”.

Textul după : B.A.R.S.R., A 545, f. 425 v.

1654 (7162) martie 2

Piatră de mormânt aflată prinsă în zidul de sud al bisericii, dimensiuni 0,72 m. / 0,42 m. În câmpul pietrei se află scrisă cu litere în relief de 5,5 cm. inscripţia :

„Aicia la ceastă piatră zacu jos oasele / robului (lui) Dumnezeu Oprea care seu prestăvit / în zilele (lui) Io Mateiu voivod, m(e)s(e)ţa noi(e)m(brie) 24 dn(i) / văleat 7154, coconul Radului iuzbaş de fustaş / carel(e) a fostu ispravnic la această sf(â)ntă biseric(ă) / întru cinstit hram Uspenie B(ogorodi)ţe mar(tie) 2 dni, leat 7162”.

BIBLIOGRAFIE: 1. N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 93, nr. 254 ; 2. M. Georgescu, Biserica Târgului din Târgovişte, în G.B., an XXV, nr. 1 – 2 / 1966, p. 87.

1632 septembrie 1 – 1654 aprilie 9

Piatră de mormânt prinsă în zidul de sud al bisericii, dimensiuni 0,60 m / 0,37 m. Cu litere în relief de 6,5 cm. se află inscripţia:

„Aicie suptu această piatră zacu / o(a)sele Paraschivei coconul / Radului vel căpitan carelu a fost / isprav(n)icu la această biseric(ă) vă dni Ion Mateiu”.

BIBLIOGRAFIE : 1. N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 93, nr. 255; 2 M. Georgescu, Biserica Târgului din Târgovişte, în G.B., an XXV, nr. 1 – 2 / 1966, p. 87.

Pe o piatră aflată lângă biserică, dar care nu se mai poate citi :

„Cu vrerea Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duhu, s-au lucrat această piatră cu osteneala d(umnea)lui jupânu Dumitru cup(eţ) ot Târgovişte, însă au făcut şi o cruce [...],  în zilele prealuminatului şi oblăduitorului Neculae (Mavrocordat voevod)”.

Pe aceiaşi piatră:

„Aici supt această piatră, odihnescu-se o(a)sele pravoslavn(i)cei i răposatei ro(a)bei lu Dumnezeu Chira, a lu jupan Dumitru cupeţ [...]; 1725”.

Textul după : N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 355, nr. 1012-1013.

1814 martie 28

Pe un policandru, azi dispărut:

„În zilele prealuminatului domn Io Gheorghe Caragea voevod, cu voia lui Dumnezeu, cu al Maichi Precista au fâcut acest policandru, cu to(a)t(ă) cheltuiala, dumnealui păstelnicului Pascale Păunescul, pâcâtos; 1814 martie 28”.

Textul după : N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 93, nr. 256.

1821 ianuarie 28

Icoană pe lemn reprezentând Adormirea Precistei, aflată la biserica Târgului în pronaos dimensiuni 0,95 m. / 0,70 m.

„1821 ghen(arie) 28, / Nicol(a)e zug(rav)”.

1853

Clopot dispărut ;

„S-au turnat de Iosef Teuc[4] din Braşov; 1853[5]”.

Textul după: N. Iorga, St. şi doc., XV. p. 355, nr.1015.

BIBLIOGRAFIE : B.A.R.S.R., A 545, f. 427.

1849 septembrie

Sub pridvorul din faţa uşii de intrare în biserică, în colţul dinspre nord-est:

,,1849 se(p)t(embrie), Thanase Anghel zog(rav)”.

1876 iunie 11

Potir de argint, lucrat cu flori şi poleit cu aur :

„Dăruit bisericii Târgului de Sache Poroi(ne)anu, 1876 iunie 11”.

BIBLIOGRAFIE : 1. M. Georgescu, Biserica Târgului din Târgovişte, în G. B., an XXV, nr. 1 – 2 / 1966, p. 87.

Fără dată (secolul al XIX-lea)

Pe un clopot azi dispărut:

„Mea in auribus tuis sonet vo(x)”.

Textul după: N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 355, nr. 1015.

1785

Pe mineiul lunii decembrie, tipărit la Râmnic în 1779, pe prima copertă:

„Acestu mineiu, luna lui dechemvrie l-am legat eu dascălu Vasile în preţ (de) 2 zloţi. 1785”.

1794

Pe mineiul lunii februarie, 1779, Râmnic, pe prima filă:

„Şi am scris eu Todoran Copilul pă această carte cumpărând şi am scris eu log(o)făt(ul) Tudorac(he) şi am scris veleat 1794. Eu Todorac(he) l(o)gofăt”.

1821 mai 5

Pe mineiul lunii decembrie, 1779. Râmnic, pă prima filă:

,,La leatu 1821 dă ani s-au clătinat pământul, sâmbătă, în luna lui maiu în 5 zile şi mare rău nu s-au făcutu şi am scris eu cu mâna mea. Teodor logofăt”.

1822 august 29

Pe mineiul lunii august tipărit în 1780, pe spatele primei file albe:

„M-am învretnicitu şi eu robul lui Dumnezeu Pârvu sin popa Radu duhovnicu ce au fost la această biserică preotu. Care şi eu fecioru sfinţii sale cel mai jos iscălit m-am aflat la această sfântă şi dumnezeiască biserică grămătic. În zilele prea înălţatului domnu Ion Grigorie Dimitrie Ghica v(oie)v(od) şi în zilele prea sfinţitului mitropolitu al Ungrovalahii chiriu chir Grăgorie. La ani de la Hr(istos) 1822. avg(us)t 29. Eu logofătu Pârvu Popescu am scris spre pomenire. Mâna cu care am scris va putrezi iar rândurile cele făcute de dânsa nu va putrezi”.

1823 februarie 27

Pe mineiul lunii februarie tipărit la Râmnic în 1779, pe prima filă:

„M-am învrednicitu şi eu robu lui Dumnezeu Pârvu sin pop(a) Rad(u) dohovnicu ce au fost la această sfăntă biserică care şi eu cel mai sus zis am scris aflându-mă grămăticu aicea în zilele domnului Io Grigorie Dimitrie Ghica v(oie)v(o)d, leatu 823, fevr(uarie) 27. Pârvu logof(ăt)“.

1823 martie

Pe mineiul lunii martie, tipărit la Râmnic în 1779, pe ultima filă:

„Într-acest mineiu m-am învrednicitu şi eu robu lui Dumnezeu Pârvu sin pop(a) Rad(u) duhovnic ce au fost la această sfântă biserică care şi eu aflându-mă ţârcovnic, iarăşi la această biserică, deci citindu-le toate cu deamnănunt am luat ştire pentru tâlmăcirea cuvintelor lor. S-au scris în zilele preaînălţatului şi luminatului domnu Io Grigorie Dimitrie Ghica v(oie)v(od) şi în zilele preasfinţitului mitropolitu Gligorie, arhidiacunu Pârvu sin popa Radu. Mâna cu care am scris va putrezi, iar rândurile cele făcute de dânsa nu va putrezi. 1823 martie.”

1823 august 26

Pe mineiul lunii august tipărit în 1780, pe ultima filă:

„M-am învretnicitu eu cel mai jos iscălitu de am citiu după obiceiu, într-acestaş mineiu aflăndu-mă grămătic la această sfântă şi dumnezeiască biserică unde să prăznueşte şi să cinsteşte hramul sfintei Adormiri al maicii domnului nostru domnu I(isu)s H(risto)s. Scris-am în zilele prea înălţatului domnu Ion Grăgorie Dimitrie Ghica v(oie)v(od) şi în zilele preasfinţitului mitropolit Ion Grigorie arhidiacunul ot Târgovişte, la leat 1823 avg(ust) 26. Alexandru Anghel(?)”.

1824 ianuarie 1

Pe mineiul lunii decembrie tipărit la Râmnic în 1779, pe a doua filă albă.

„M-am învretnicitu şi eu cel jos iscălitu de am citit şi am căntatu după obiceiul bisericescu aflându-mă şi eu grămătic. Şi citindu într-a acestuaş mineiu ce este al bisericii Târgului unde să prăznueşte şi să cinsteşte hramul sfintei Adormiri (a) Precisti, scriind în zilele prealuminatului şi preaînălţatului domnu Io Grigorie Dimitrie Ghica v(oie)v(o)d şi în zilele preaosfinţitului mitropolitu ală Ungrovlahiei chir Gligorie, la leatu 1824 ghenarie întăiu. Pârvu sin popa Radu Popescu ce au fost la această biserică. Mâna cu care am scris va putrezi iar rândurile cele făcute de dânsul nu va putrezi acia”.

1824 ianuarie 31

Pe mineiul lunii ianuarie tipărit la Râmnic în 1779:

M-am învrednicitu şi eu cel mai jos iscalitu de am citit şi am cântatu după obiceiul bisericescu aflăndu-mă şi eu grămătic cetindu într-acestaşi mineiu ce este al sfintei biserici Târgului unde să cinsteşte şi să prăznueşte hramul sfintei Adormirii Precisti şi al sfântului pro(o)roc Ilie Tezveteanul scriindu în zilile preaînnălţatului şi luminatului domnu Ion Gligorie Dimitrie Ghica v(oie)v(o)d şi în zilele preasfinţitului mitropolit al Ungrovlahiei chir Grigorie la leatu de la H(risto)s 824 ghen(a)r(ie) 31. Pârvu sin popa Radu ce au fost la această biserică. Mâna cu care au scrisu va putrezi, iar rândurile cele făcute de dânsu nu va putrezi”.

1826 august 15

Pe mineiul lunii august tipărit în 1780, pe prima filă:

„M-am învrednicit şi eu rob(u) lui Dumnezeu Mihalache sin Matei lăcătuş a ceti pă acest sfânt şi dumnezeescu minei în zilele preaînnălţatului şi luminatului domnu Ion Grigorie Dimitrie Ghica voev(o)d şi în zilele preasfinţitului mitropolit al Ungrovlahiei chiriu chir Grigorie, de la H(risto)su 1826 avg(ust) 15. Mihai log(ofăt)”.

1830 august 1

Pe mineiul lunii august tipărit în 1780 pe ultima filă:

„M-am învrednicit şi eu cel mai jos iscălit de am cântat pă acest minei, dascăl aflăndu-mă la sfânta biserică. Şi am scris pentru pomenire, 830 avg(ust) 1. K. D.”

1830

Pe mineiul lunii martie tipărit la Râmnic în 1779, pe ultima filă:

„Am protocolit şi eu cel mai jos iscălit acest mineiu aflându-mă preotu la această sfântă biserică. Preotu Ioan. Am protocolit şi eu cel mai jos iscălit acest mineiu aflându-mă dascăl la biserica Târgului unde este hramul Adormirii Maicii Domnului, 1830. K. D.”

1834 august 16

Pe mineiul lunii martie tipărit la Râmnic în 1779, pe ultima filă:

„Într-acest sfânt mineiu am scris eu Răducan log(o)f(ă)t la l(eat) 1834 a(u)g(u)st 16 cu mâna mea. Iar mâna va putrezi, iar cine va citi cu osârdie îl rog a mă pomeni”.

1835 februarie 27

Pe mineiul lunii decembrie tipărit la Râmnic în 1779, pe fila a doua de la început:

„M-am învrednicit şi eu cel mai jos iscălit de am căntat pă acest sfânt şi dumnezeescu mineiu aflându-mă grămătic la această sfântă şi dumnezeiască biserică şi scriindu-se în zilele preaînnălţatului domn Io Alexandru Ghica voievod. 1835 febr(uarie) 27, R. Dumitrache. Mâna cu care au scris va putrezi iar rândurile cele făcute de dum(nealui) nu va putrezi”.

1835 februarie 27

Pe mineiul lunii decembrie tipărit la Râmnic în 1779, pe fila a doua:

„M-am învrednicit şi eu cel mai jos escălit de am citi pă acest sfânt şi dumnezeescu minei. 1835 fev(ruarie) 27, Ioniţă”.

1835

Pe mineiul lunii august tipărit în 1780 pe prima pagină:

„M-am învrednicitu eu robu lui dumnezeu Nicolae Du[...] 1835, care cu mâna m-am iscălit de am citit şi eu acestu sfântu mineiu, iar mâna cu care am scrisu va putrezi în acest … nu va mai putrezi”.

1842 februarie 22

Pe mineiul lunii martie tipărit la Râmnic în 1779, pe fila a treia:

„M-am învrednicit şi eu robul lui Dumnezeu care cu mâna m-am iscălit de am citit şi eu acestu sfântu mineiu, iar mâna cu care am scrisu va putrezi iar acesta nu va mai putrezi, iar câţi fraţi să vă milostivi de va citi să roage pre milostivu Dumnezeu ca să erte şi greşalele mele între care şi eu cu tot suflet mă rog pre fericiţi mocinici ca şi pre fericit Alexie să roage pre milostiv Dum(ne)zeu ca să erte şi sufletu mieu. Şi am scris eu rob lui Dumnezeu Răducan Ioan Dudău şi care mai zicu Doamne iartă păcatele la câţi în sfânta cruce sunt botezaţi iartă-mi şi pre mine păcătosu rob(u) tău Radu, iartă şi pre păcătoşi mei părinţi. Răducan Ioanu şi am scris cându eream la jupân Sima Ioan la 842, febrar 22”.

1843 iunie 12

Pe mineiul lunii martie tipărit la Râmnic în 1779 la fila 138 v:

„Într-acestu mineiu m-am învrednicit de am citit şi eu robul lui Dumnezeu şi am înţeles multe cuvinte folositoare pentru vieaţă cui va citi într-însul Dumnezeu să-l odihnească pre cel ce au aşezat aceste cuvinte folositoare şi pre noi Domnul să ne erte pentru că suntem pământ şi cenuşă. În zilele preaînălţatului nostru domn Gheorghe Dimitrie Bibescu voivod şi am scris eu cu mâna de ţărină; mâna va putrezi iar slova va trăi; cine va citi mă va pomeni. Ioan Dieconescu din Pietroşiţa, judeţ Dîmboviţa, la anul de la Hristos 1843 iunie 12”.

1899 ianuarie 30

Pe mineiul lunii ianuarie tipărit la Râmnic în 1779, pe prima filă:

„1899, ianuarie 30. Au fost o căldură şi bine de să mira oameni(i)”.

1944 aprilie 15

Pe mineiul lunii ianuarie tipărit la Râmnic în 1779, pe prima pagină:

„14 – (spre) 15 – IV – 1944 a fost un bombardament efectuat de către aviaţia anglo-americană”.

Fără dată (începutul secolului al XIX-lea)

Pe mineiul lunii martie tipărit la Râmnic, în 1779 pe copertă:

„Într-acest mineiu m-am învrednicit şi eu robul lui Dumnezeu Alexandru Ioan ce am fost titor la această biserică. Deci citindu-le toate cu deamanuntul am luat ştiri pentru tâlcuirea cuvintelor lor”.

1823 aprilie

Pomelnic

al sfinţii biserici din târgul Târgoviştii făcut acum după zaveră, cînd am intrat eu epitrop în zilele mării sale Io Grigorie Ghica voevod carele s-au orânduit de la Poartă a fi domn întâiu din pământuri, fiind leat 1823 aprilie. Scris de mine cu mâna: Ioan Tănăsescu epitrop.

Predoslovie

Câţi sunt scrişi în cartea vieţii mielului zice evanghelistul Ioan la Apocalipsis cap. 21: Aceştia au cale slobodă a intra în cerescul Ierusalim, unde este veşnica împărăţie a lui Dumnezeu. Cartea vieţii ce zicem mai sus; Această carte este a sfântului jărtfelnic; unde să jertfeşte ca un  miel fiiul lui Dumnezeu pentru păcatele lumii şi pe dreptate intră întru împărăţia lui Dumnezeu, cum şi cei ce sunt scrişi întru dânsa. Pentru că cisturile ce să scot pentru creştini au putere curăţitoare. Îmblânzesc pe Dumnezeu, îl fac spre ei îndurător, îndeamnă să erte păcatele fieşcăruia şi să-i facă părtaşi pe toţi dumnezeeştii lui slave şi nu numai aceasta săvârşesc ci dau şi sufletilor lor dar dumnezeesc, trimit celor răposaţi odihnă şi răpaos şi pre cei vii îi învredniceşte să câştige ertare păcatelor şi împărtăşirea Sfântului Duh şi precum cisturile au împărtăşire de sfinţenie, în ceasul ce să sfinţeşte să sfinţeşte dumnezeiasca pâine şi să face trupul lui H(ri)s(tos). Aşa sufletele acelora pentru care să scot cisturile să sfinţesc prin mijlocul lor şi au împărtăşire din dumnezeescul dar, câştigă mult folos şi dobândesc mântuire. Drept aceea şi eu aflându-mă într-această vreme epitrop la această sfântă biserică şi fiind încredinţată mie purtarea de grijă a aceştii sfinte şi dumnezeeşti case, pe lângă alte cuviincioase otcârmuiri ce nevoim pentru podoaba şi cinstea sfintei biserici, am făcut şi această carte întru care am aşezat numele tuturor ctitorilor acelor făcători de bine ce au iubit podoaba casi lui Dumnezeu şi locul lăcaşului măririi lui. Ca neîncetat să se pomenească la sfintele şi dumnezeeştile slujbe toţi cei ce au dat danii şi au ajutat, fiindcă cu această bună nădejde dau şi miluesc oricine ca să-ş câştige pomenirea din toate zilele. „De aici începem a pomeni numele fericiţilor ctitori, lîngă care nume am scris ajutoru şi binele ce au făcut”.

Pomeneşte doamne: Matei Voevod, Elena doamna, Udrişte, Radul, cu părinţii şi fii lor, fericiţi ctitori.

Acest Udrişte aflându-să cămăraş şi credincios mării sale Matei Vodă Basarab când să afla domn aici în scaunul Târgoviştii, i-au făcut rugăciune şi îndemnare ca să facă această bsierică fiind nişte ziduri surpate, căruia dându-i-se voie dă către măria sa au pus şi au sfărâmat tot zidul acela şi de iznoavă o au făcut din temelie după cum şi pisania deasupra uşii arată; însă biserica cu tinda până la uşă şi nezugrăvită, ispravnic fiind până la săvârşire dumnealui Radu logofăt vel căpitan, fiind leat 7162 (1654).

Făcători de bine

Pomeneşte Doamne: Costandin, Ilinca, Maria cu părinţii şi fii lor:

Acest Costandin ce să numea între oameni jupân Dinul Bogasieru, tatăl Voineştilor. Acesta au zugrăvit biserica, tâmpla şi altarul. Au hărăzit şi o livadă de fân supt dealu mânăstirii lângă via Văcărescului pă care o coseşte preoţii bisericii şi să-i pomenească.

Pomeneşte Doamne: Matei ierei, Ioana presvitera, cu părinţii şi fii lor.

Acest popă Matei au fost preot la această sfântă biserică şi au îmbrăcat evanghelia cu argint cu cheltuiala sa. Au făcut şi cădelniţa de argint.

Pomeneşte Doamne: Dimitrie – Mira cu părinţii şi fii lor.

Acest Dimitrie Bogasieru dimpreună cu Mira Grecu, văzând biserica dăzvălită s-au îndemnat amândoi şi au făcut advonul şi o au şindrilit şi au zugrăvit tinda şi advonul. Au făcut şi sfintele icoane cele împărăteşti, zugrăvindu-i-să chipul său în tinda fămeilor, cum şi pă doi nepoţi ai săi, neavînd copii, fiind leat 7295 (1.787).

Pomeneşte Doamne: Pascale, Voica cu părinţii şi copiii lor.

Acest Pascale fecioru lui Păun abagiu, acesta au făcut policandru fiind leat 1814.

Pomeneşte Doamne: Radu cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Radu Golescu. Acesta au cumpărat cele douăsprezece minee.

Pomeneşte Doamne – Dragnea, Stana, Marica – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Dragnea Cojocaru carele au fost epitrop la această sfântă biserică. Acesta au ajutat la şăndrilitu bisericii cu lei 60 la leat 1812. Au ajutat şi la potiru de argint ce s-au furat cu jumătate parte şi la ceasul morţii au mai lăsat lei una sută carii primindu-să s-au dat în cheltuiala zugrăvitului turnului celui mare fiind că se cojise tencuiala pă dinlăuntru, fiind l(ea)t 1830.

Pomeneşte Doamne – Atanasie – Sultana – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Tănase Băcanu carele au fost şi epitrop la această sfântă biserică şi au făcut un discos de argint de dramuri 63 fiind leat 1811. Au cumpărat şi un penticostar rumânesc.

Pomeneşte Doamne, Gheorghie-Rada, cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Gheorghe Braşoveanu carele au fost şi epitrop şi între alte ostenele au ajutat şi cu lei 50 la şăndrilitul bisericii de la l(ea)t 1812.

Pomeneşte Doamne -Marin – Stanca – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Marin rachier, carele au ajutat cu jumătate parte la potirul ce s-au furat. Au mai dat şi o părăche paftale de os.

Pomeneşte Doamne – Gheorghie – Ilinca – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Iorga Cojocaru carele au hărăzit sfintei biserici un loc de prăvălie în colţ pă care loc au făcut Mihai Bărbieru prăvălie şi plăteşte embatichiul, leat 1810. Au mai dat soţia sa o sfită de belacoasă roşie.

Pomeneşte Doamne – Manole – Despa – cu părinţii şi fii lor.

Aceştia după moartea lor au hărăzit casa cu locul ei sfintei biserici pă care luându-o biserica întru stăpânire şi fiind casa cam veche, stricată, au dat locul lui Neculae Cojocaru şi plăteşte embatichiu.

Pomeneşte Doamne – Costandin – Sanda – cu părinţii şi fii lor.

Aceştia iarăşi asemenea după moartea lor au hărăzit casa cu locul ei sfintei biserici dar însă au orânduit pă un Ioniţă nepotu-său să şază în casă, şi să dea pă fieşcare an câte un sărindar preoţilor şi una ocă făclii şi una ocă undălemn şi o litră tămâie ca să se pomenească fiind l(ea)t 1812.

Pomeneşte Doamne – Dimitrie – Maria – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Dima sfiştovlău Bogasieru carele au hărăzit sfintei biserici lei una sută, care bani s-a dat la cumpărătoarea prăvălii dela Simuleasa fiind l(ea)t 1816.

Pomeneşte Doamne – Dimitrie – Zoiţa – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Dimitrie băcanu Piscupescu. Acesta au făcut coroăna la sfânt Ioan. Au zugrăvit şi din icoanele cele împărăteşti a doa oară. Au făcut evanghelia de argint şi icoana sfântului Nicolae, au făcut un rând dă odăjdii de atlaz cu fir. Ş-au ajutat şi la potiru cel cu l(ea)t 1830 cu nişte argint al său.

Pomeneşte Doamne – Ioan – Maria – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Ioan Băcanu. Acesta au ajutat cu a patra parte la podul fămeilor; au făcut şi pământul de argint pă icoană în mâna domnului H(ri)s(to)s. Au ajutat şi la potiru de argint cel cu l(ea)t 1830 cu lei 50.

Pomeneşte Doamne – Zamfir – Marica – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Zamfir polcovnicu Izesc. Acesta au hărăzit o pereche paftale de argint poliite şi cu colanu cusut cu fir şi cu fluturi, leat 1813.

Pomeneşte Doamne – Alexie – Ana – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este domnu Alexe suditu chezaricesc carele cu corajul său au stătut ca un consulat când au venit turcii să gonească pe greci din ţară fiind l(ea)t 1821 şi când au venit aici la Târgovişte i-au întâmpinat cu cele trebuincioase şi îmblânzindu-i cu cuvinte bune, au potolit pornirea şi gândul lor cel rău ce-l avea asupra acestui oraş că să-l prăp(ă)dească şi cu puterea ce avea au păzit şi această biserică de nu s-au jăfuit de turci, cum s-au jefuit alte biserici aici în oraş şi au sfărâmat icoanele. Au ajutat şi cocoana cu lei 20 la potiru de argint ce s-au făcut acum la l(ea)t 1830.

Pomeneşte Doamne – Arsenie – Maria – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Badea Polcovnicu carele au ajutat cu dramuri 56 argint la potiru cel făcut acum cu leat 1830.

Pomeneşte Doamne – Ioan – Marica – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Ianache Postelnicu carele au ajutat cu lei 50 la şăndrilitul turnurilor celor mici l(ea)t 1820. Au ajutat şi cu dramuri 38 argint la potiru cel cu l(ea)t 1830.

Pomeneşte Doamne – Dimitrie – Stanca – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Dimitrie Braşoveanu carele au ajutat cu a patra parte la podul fămeilor ce s-au făcut în biserică fiind l(ea)t 1825. Au făcut si icoana sfântului Dimitrie. Au făcut şi tetrapoadele de la străni. Au făcut şi uşile altarului cele de lături cu sfinţii arhangheli.

Pomeneşte Doamne – Manole – cu părinţii.

Acesta este Manole Rachieru carele au ajutat cu a patra parte la podul fămeilor ce s-au făcut în biserică şi duşumelele fiind l(ea)t 1825. Au ajutat.[6]

Pomeneşte Doamne – Simeon – Ana – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Simuica carele au făcut la sfânta biserică o sfită de stofă bună cu ciucuri şi şiret de fir. Au făcut şi un aer tot de stofă albastră cu flori de fir fiind l(ea)t 1830.

Pomeneşte Doamne – Constandin cu părinţii.

Acesta este Costache Daciu carele au făcut stihar de stofă neagră la sfita ce numim înapoi.

Pomeneşte Doamne – Nicolae – Safta – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Nicolae Tănăsescu carele au făcut un epitrafir de stofă albă, bună, cu ciucuri de fir, la sfita ce numim înapoi, tot acum l(ea)t 1830. Au ajutat şi la potiru cel cu l(ea)t 1830.

Pomeneşte Doamne – Dimitrie – Zoiţa – cu părinţii şi fii lor.

Acesta este Matache Brutaru, carele au ajutat cu lei 100 la jugrăvitu turnului celui mare pe dinlăuntru fiind l(ea)t 1830.

Pomeneşte Doamne – Neagoe cu părinţii lui.

Acesta este Ioniţă Voiciloiu carele au cumpărat cazania. Sache Porroineanu.[7]

Pomeneşte Doamne – Anastasie -

Acesta allu cărui nume din s(fântul) botez este Anastasie fiind în mai multe rânduri epitrop al acestei s(finte) biserici pe lângă îngrijirea cu bună râvnă ce a purtat pentru biserică în timpu epitropii; apoi ca enoriaş întotdeauna au ajutat biserica cu ce a putut.

Acesta a stăruit prin îndemnare şi ajutoare băneşti de s-a reparat biserica când neavînd enoriaşi a dat sumele ce a subscris fiecare a pusu din cassa sa lei vechi cinci mii luând zapis dela epitropi pentru aceşti bani spre a i se plăti şi care bani nici până acum nu i-a primit.

Acesta întotdeauna a ajutat s(fânta) biserică cu câte ceva. Între altele a dăruit una copie de argint toată, una cutie de argint poleită prin îneuntru cu aur pentru s(fânta) împărtăşire, au luat potirul cel vechi de care se vorbeşte la paginele 25, 26, 29- 30 şi 31 ale acestei condici şi au adus alt potir nou de argint bun, lucrat în flori şi poleit cu aur peste tot.

A făcut şi alte multe bunătăţi totdeauna pentru s(fânta) biserică pe care D(umne)zeu să i le răsplătească întru împărăţia sa, căria să-l facă părtaş în vecii vecilor.

Constantin Porroineanu. Pomeneşte Doamne: Constantin.

Acesta este fiul răposatului Sache Porroineanu care moştenind de la părintele său dragostea casei lui D(umne)zeu, îndată au hărăzit bisericii pomeniţi mai sus lei vechi cinci mii pe care urma a-i lua după za- pisele ce avea.

Au dăruit la moartea tatălui său una stofă albă cu fir pentru sfită şi epitrafir; au luat discosu, zveda, linguriţa şi copia cele vechi şi au adus altele noi de argint, poleite peste tot cu aur completând serviciu de sf(inte) vase cu potiru cumpărat de răp(o)s(atul) tatăl său.

Vasile Dimovici, Pomeneşte Doamne: Vasile, Elisaveta cu fii.

Acesta este Vasilache Cojocaru, care după îndemnul soţii sale au dăruit icoana sfântului sinţitului Nicodim ale cărui moaşte sunt la s(fânta) mân(ăstire) Tismana, îmbrăcată fiind această s(fântă) icoană peste tot cu argint bun, în greutate de una sută patrusprezece dramuri, după cum se vede trecut în spatele icoanei, fiind cumpărată această icoană de numitul donator de la moştenitorii răp(osatului) arhiereu Acachie Palada mitropolitul de Laodichia ce a trăit şi încetat din viaţă în acest oraş în anul 1863.

Acest Vasilache cojocaru împreună cu fiul său Costache cojocaru Gheorghiu a ajutat şi îndemnat mult şi la reparaţia bisericii care s-a făcut in anul 1875.

Constantin, Elena, Maria cu fii, Gheorghiu cojocaru (Cârnu) şi neamu. Acesta a fost mai mult timp epitrop bun bisericii, a ajutat şi îndemnat mult la reparaţia bisericii împreună cu naşul său V. Dimovici de care se scrie mai sus. Acesta a făcut de la sine argintăria cu care este astăzi împodobită icoana Maicii Domnului.

Pomeneşte Doamne. Ioan, Zoiţa cu părinţii şi fii lor.

Acesta sunt eu Ioniţă Tănăsescu carele mă aflu acum epitrop la această sfântă biserică şi am scris acest pomelnic: aşăzând pe toţi făcătorii de bine ctitori cu numele lor; alăturând lângă nume ajutoru şi binele ce au făcut şi aici am scris şi numele noastre pentru care rog pe sfinţii preoţi care vor sluji după vremi la această sfântă biserică, pe lângă fericiţii ctitori să pomeniţi şi numele noastre, pentru silinţa şi îndemânarea ce am făcut mahalagiilor pentru cele ce s-au mai adăogat.

Am ajutat şi eu cu a patra parte de s-au făcut podul fămeilor şi s-au lărgit biserica, s-au făcut şi duşumea de scânduri jos şi s-au făcut şi jăţuri noo fiind l(ea)t 1825.

Am plătit de s-au făcut şi un chivot de tinichea şi zugrăvit pentru păstrarea sfintei precistanii.

Mihail – Maria cu fii.

Acesta este Mihalache Nisipeanu care a fost mult timp epitrop bisericii servind fără preget. În zilele acestuia s-a reparat biserica şi curtea 1875.

Grigorie – Ana cu fii.

Acesta este Grigorie Tomescu (Postelnicu) carele a îndemnat şi ajutat la reparaţia bisericii şi a strâns la sine şi păstrat banii ce s-a adunat dela mahalagii pentru aceasta. A fost şi epitrop bisericii în anul 1876.

Ion – Domnica cu fii.

Acesta este Enuş Brutaru care a ajutat şi îndemnat la reparaţia sfintei biserici împreună cu d(omnul) Mihai Nisipescu şi Grigore Tomescu fost şi epitropi în anii 1873 – 1874 – 1875.

Nioclae, Ilie şi Eufrosina, Nicolae, Ilie din Bucureşti.

Acest domn Nicolae cu soţia sa au binevoit din râvnă sufletească către cele sfinte şi au dăruit sf(intei) biserici a Târgului o sf(ântă) cruce mare de argint poleită cu aur, împodobită cu pietre care poartă jos la scaun inscripţia Nicolae, Ilie şi Eufrosina soţia, purtând asemenea şi data de 1 martie 1888, proba argintării 15 şi iniţialele Iosif. Această biserică neavând un asemenea lucru preţios aduce omagiile sale de rugăciuni piosului donator şi va fi spre pomenire vecinică.

Epitropia bisericii Târgului.

Aducem şi noi mulţumirile noastre piosului donator Nicolae Ilie şi soţiei sale Eufrosina pentru crucea dăruită bisericii ai cărei eputropi suntem.

Epitropi: Pr(eotul) Ilie Aldescu

Costache Piscopescu 1888 aprilie 7

Ghiţă Popescu (advocatul)

George – Finareta cu fii

Acesta este Ghiţă de la Penescu care a făcut coroana dela d(omnul) Hristos de argint poleită la anul 1879. Acest pomelnic s-a copiat în caietul I pagina 109 – 117 spre a se publica în revista „Miron Costin”. 23 – VI-1916. Acest pomelnic conţine 170 pagini din care 39 numerotate de autor la 1830 când l-a terminat, iar restul numerotate de mine astăzi când l-am copiat pentru a-l publica. Profesor Al. A. Vasilescu, 19 martie 1926.

BIBLIOGRAFIE : Iorga N., St. şi doc., XV, p. 93 – 95. Georgescu M., Biserica Târgului din Târgovişte, în G.B., nr. 1 – 2 / 1966. p. 87 – 92; B.A.R.S.R. A. 545 f. 426v – 427. (fragmentar).

Biserica Stolnicului

1704 septembrie 1 – 1705 august 31 (7213)

Prima pisanie a bisericii sculptată în piatră şi situată în interior la intrarea în naos, cu dimensiunile de 1,73 m. / 0,77 m., scrisă cu litere în relief de 7 cm.

„+Această sfântă biserică lăcaş Dumnezeului Sava / oth, a căria hram Uspenia Bogorodiţ şi pervo mucenic / Ştefan să prăznueşte den temelie este zidită în locul / unia ce mai de-nainte de lemnu era făcută, cum spun, de U / dre Brătescul, care de multa vreme şi răutăţi, căzu(s)e şi să / răsipise; aşa deci jupan Costandin Cantacuzino bi(v) vel / stol(n)icu, jupaniţ(a) sa Safta de zid cum să vede o au făcut în cin / ste şi slava vecinicului dumnezeu şi în buna pomenire şi / b(u)nului lor neam şi al lor isprăvind-o la anul de la zidire(a) l(u)mii 7213”.

1925 decembrie 18

A doua pisanie a bisericii, zugrăvită în interiorul bisericii pe peretele de apus, având dimensiuni de 1,50 m. /  0,87 m. Scrisă cu litere de 4 – 2,5 cm.:

„Aici am găsit această inscripţie. / Deşi pe opusa inscripţiune se zice că această sf(ântă) biserică unde se prăznueşte sf(ântul) / arhidieacon Ştefan este zidită din temelie în locul uneia de lemn de Udrea / Bră- tescu şi devenind în ruină s-a reparat de Constantin Cantacuzino vel stolnic şi so / ţia sa Safta la anul 1765 şi o 1705.

La anul 1854 s-a mai reparat de Răducanu I. / Dudău şi acum 1a anul 1882 s-a făcut tâmpla, zugrăvit, pardosit şi stranele de I. Stematiu şi soţia Elena în care timp s-a făcut sânurile şi alte ornamente de d(umnea)lor / Stelian R. Dudău, Chiriţă Rădulescu, Barbu Silivestru, Luxandra P. Vlăsceanu, / C. Rădulescu, pr(eotul) Abramescu şi alţi iubitori de sf(ânt) locaş pentru a d(umnea)lor eternă memorie 1882 august 4. Iar în anul 1925 iulie 5 – 18 decembrie i s-a făcut reparaţie radicală) / … exterior şi interior prin stăruinţa pr(eotului) Alexandru C. Stănescu, refăcându-se / în ulei toată pictura cum se vede meşter pictor fiind Pavel lonescu din Râncaciov. / 18 decembrie 1925”.

Începutul sec. XIX-lea

Pe mormântul situat în pronaos, spre nord. Chenar floral. Dimensiunile pietrei  1,50 / 0,50 m.:

„Pomene / şte doamnne pre ro/bi(i) tăi care supt / această pi(a)tră odi / hneşte; r(o)bii Pavel, Bălaşi, Ioan”.

1813

Pe o icoană ce reprezintă scene din viaţa mântuitorului, pe spate, scris cu vopsea albă pe fond maro:

„Pârvu zugravu ot Tărgoveşte, 1813”.

1837 Ianuarie 4

Pe o icoana:

„1837 ghenarie 4”.

1846 februarie 12

Pe o icoană:

„Pârvu zugravu, Ioana cu fiu său enoria(şi) 1846 febr(uarie) 12”.

1875

Pe o icoană:

„N. Costescu, 1875”.

1889 mai 29

Pe un steag de breaslă:

„Societatea lucrătorilor cismari şi pantofari din Târgovişte. Fondată la 29 mai 1889”

1708 (7216) august 1

Pe un apostol tipărit în 1704, pe primele pagini:

„Această cinstită carte ce să chiamă apostol ce l-am cumpărat eu Dragomir log(ofatul) de la sfinţiia sa părintele Costandin de la Târgovişte ot mahala Cazacilor. Af(gust) dn(i) I 7216”.

1741

Pe un vivlion al lunii martie tipărit în 1675:

„Aceste trei luni martie, aprilie, mai, sunt ale mitr(opoliei) Tărgov(işte) 1741”.

Fără dată (sfârşitul secolului al XVIII-lea)

Pe un apostol tipărit în 1704:

„Eu robul lui Dumnezeu Mihai grămăticul de aici, robul lui Dumnezeu …fecior vătafului Şerban ce este grămătic aici”.

 

Despre proiect

Proiectul se încadrează în Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013 – Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” – „Domeniul de intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”- Operaţiunea: „Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi activităţilor de marketing specific”.

Contact

Primăria Municipiului Târgovişte

Adresa: Str. Revoluţiei nr. 1-3, cod poştal 130011
Telefon: +40 245 611222 ; +40 245 613928
Fax: +40 245 217951
E-mail: primarulmunicipiuluitargoviste@pmtgv.ro
Website: www.pmtgv.ro

 

 

 

 

 

 

TRAFIC

Sunteți vizitatorul nr.:     
www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro