Date generale

Datare 1650 conform pisaniei, reparaţii: 1730-1732 și 1753, 1845, 1919, 2007
Ctitori Matei Basarab și soția sa Elina, frații Dragomir, George Enescu
Pictura 1753, preotul Ion și fiul său Gheorghe, zugravi
Tipologie Biserică de tip sală cu pronaos cu turn clopotniță, naos și altar la care s-a adăugat pridvorul de sec XVIII
Protecţie Lista Monumentelor Istorice 2010, cod DB-II-m-A-17192
Hram Sfinţii Împărați Constantin și Elena (21 mai)

 

Istoric

În cadrul arhitecturii vechi a orașului Târgoviște, evoluția tipului de biserici de plan dreptunghiular atinge un moment de apogeu prin construirea bisericii Sf. Împărați de către Matei Basarab ca o replică a bisericii Stelea, edificată de Vasile Lupu în semn de împăcare și prețuire față de domnul Țării Românești.

Pisania de deasupra ușii bisericii atestă terminarea acesteia la 15 septembrie 1650, purtând hramul Sfântul Nicolae și fiind ctitorită de Matei Basarab și soția sa Elina. Noul hram, Sfinții Împărați este atribuit bisericii în timpul epocii brâncovenești pentru a se deosebi de biserica Sf. Nicolae Andronești.

Deteriorarea de-a lungul timpului a fost atât de mare, încât a dus la decopertarea acoperișului, astfel că, între 1731 și 1732, a trebuit să fie reparată și acoperită cu șindrilă de către jupân Vasalache Frumușica și din nou, în 1753, de către fiul său Dragomir și frații acestuia care au învălit-o și au zugrăvit-o și au făcut tâmpla și amvonul afară, făcânduse ctitori noi.

În 1821 turcii au prefăcut biserica în geamie, iar apoi i-au dat foc, părăsind-o. A trebuit să fie reparată dar, în 1845, e din nou parasite iar ruinarea se instalează treptat.

În 1915, vizitând monumentul, istoricul Dimitrie Onciul cerea „măsuri urgente” pentru conservarea ruinelor bisericii Sfinții Împărați „în care s-au păstrat picturi murale cu portrete domnești”. Întrucât pereții bisericii erau „cu desăvârșire descoperiți”, D. Onciul propunea confecționarea unui acoperiș de lemn „pe stâlpi așezați pe dinafară, în preajma pereților”, pentru protejarea picturilor (exterioare n. n.).

Nicolae Iorga, vizitând orașul la începutul secolului al XX-lea arăta că această biserică este „întreagă, solidă și frumoasă” dar în ea ”cad ploile și se îngrămădesc zăpezile iernii prin acoperișul sfărâmat, pentru punerea la loc a căruia lipsesc deopotrivă banii tuturora și ai fiecăruia.”

Ca urmare acestei intervenții, biserica a fost acoperită cu concursul marelui muzician George Enescu.

Inițial biserica avea o singură turlă accesibilă printr-o scară în spiral ce e cuprinsă în volumul turnului poligonal adosat fațadei de nord imediat în spatele contrafortului.

Urmele turlei mai sunt vizibile și azi sub acoperiș, unde se păstrează baza turnului decorată cu arcaturi. Azi, după atât de numeroase prefaceri ale acoperișului, biserica prezintă două turle situate pe pronaos și naos și o a treia ce acoperă turnulețul cu scara.

 

Arhitectură

Planul bisericii este de tip sală, alcătuit din pronaos, naos și altar. Mai demult, avea în alcătuirea sa un mic pridvor, astăzi dispărut, adăugat monumentului la mijlocul secolului al XVIII-lea. Acum are un nou pridvor, mult mai mic cu acoperiș în trei ape, ai cărui stâlpi marginali imită cei doi stâlpi semiîngropați din zidărie ce flanchează intrarea.

Aceștia din urmă sunt singurii martori păstrați din pridvorul de la 1753, care seamănă ca dispoziție cu cel construit din piatră de mitropolitul Teodosie în anul 1707 la biserica fostei mitropolii din Târgoviște. Forma stâlpilor reproduce la scară monumentală pe aceea a baluștrilor care încadrează pisania din pronaosul bisericii Stelea.

Intrarea în biserică se face printr-un portal cu ancadramente de piatră frumos decorat, încheiat sus cu baghete încrucișate și cu acolade. Deasupra portalului se află pisania scrisă în limba română, cu litere chirilice.

Pronaosul de formă pătrată este acoperit cu o calotă sprijinită de pandantivi. Legătura dintre pronaos și naos se face prin intermediul a trei arcade semicirculare sprijinite pe doi stâlpi cu secțiune octogonală (vezi plan) inspirație a arhitecturii bisericii Stelea și a exemplelor altor biserici mai vechi de arhitectură muntenească, unde s-a renunțat la zidul plin dintre naos și pronaos prin înlocuirea acestuia cu trei arcade, cum ar fi la bisericile Argeșului (1517), Mărcuța (1586-1587) și Mihai Vodă din București (1589-1591).

Naosul, puțin mai spațios dacât a altor biserici din epocă, este acoperitcu o calotă identică cu cea a pronaosului.

Absida altarului este separată de naos printr-un perete iconostas, străpuns de trei uși: cea împărătească, pe mijloc, flancată de cele două diaconești, laterale.

Altarul semicircular în interior și de formă poligonală cu șapte laturi în exterior este acoperit cu o semicalotă. Două contraforturi dispuse oblic sprijină colțurile edificiului în fațada vestică, iar alte două așezate perpendicular pe fațadele longitudinale în dreptul zidului ce odată despărțea pronaosul de naos par a nu avea un rol constructiv, ci mai degrabă unul decorativ.

Plastica monumentală a bisericii Sfinții Împărați era dominată de existența unei turlă clopotniță aflată deasupra pronaosului, prăbușită în 1802. Actuala cupolă și turnulețul de colț au fost restaurate (și reduse ca înălțime) în anul 2007.

Fațadele sunt îmbrăcate de jur împrejur cu un brâu format dintr-un tor încadrat de câte un șir de zimți. Brâul desparte fațadele în două registre, ambele fiind decorate cu firide retrase de la fața zidului. Registrul inferior este alcătuit din firide gemene, iar cel superior din firide simple, toate despărțite de lezene și încheiate cu arhivolte în formă de acoladă, caracteristice arhitecturii de la mijlocul secolului al XVII-lea.

Pe fațada de vest au fost adosați doi stâlpi din cărămidă ce flanchează intrarea, lăsați de restauratori ca martori ai existenței primului pridvor adăugat în 1753.

Câmpul registrului inferior al fațadelor, arhivoltele și lezenele au fost ornamentate prin incizarea și colorarea în roșu a unei decorații care imită alternanța fâșiilor de cărămizi aparente cu panourile de tencuială.

Această decorație îmbracă numai registrul inferior al fațadelor, inclusive arhivoltele și lezenele. Brâul orizontal median e zugrăvit în roșu și albastru, cu benzi albe intermediare, având o poziție oblică ce imită o panglică răsucită. Această decorație (imitația de cărămizi zugrăvite și dungi albe imitând rosturile de mortar) va fi des întâlnită la bisericile epocii, constituind un fel de model.

Tot un model arhitectural de această dată poate fi considerată biserica Sfinții Împărați, prin forma planului, plastica monumentală a turnului clopotniței, contraforților de colț, model preluat la foarte scurt timp de alte două biserici: cea din Săcuieni (1654) și cea din Bărbulețu (1662).

Prin aceste elemente comune, bisericile sus-amintite pot fi considerate ca făcând parte din opera unui grup bine conturat de meșteri grupați în jurul unor valori de gust și de tehnică pe care azi l-am numi „școală de arhitectură”.

 

Pictură

Inscripțiile păstrate în interiorul bisericii ne fac cunoscute numele zugravilor care au colaborat la împodobirea pereților în anul 1753 și anume popa Ioan zugravul ajutat de fiul său Gheorghe și de un Ioan, ieromonah de la schitul Săteni.

Frescele bisericii, deosebit de valoroase, exprimând o știință sigură a compoziției monumentale, evidențiază un artist dotat cu reale calități de desenator și colorist, aparținând unei școli locale de bună factură. Valoarea zugravului este dovedită și prin distribuirea imaginilor mai importante în suprafețele cele mai largi, în scopul de a le individualiza, prin bogăția ornamentației florale, sau prin folosirea dominantă a unor acorduri cromatice luminoase.

Interesante sunt tablourile votive în care sunt zugrăviți ctitorii: Matei Basarab și Doamna Elina (fig 11) precum și cei doi ctitori din secolul al XVIII –lea. Domnul este reprezentat cu coroană pe cap, cu părul castaniu și barbă albă, purtând o mantie albă tivită cu purpură, iar dedesubt brocart de aur. Doamna poartă și ea o mantie albă și un colan de pietre scumpe la gât.

Cei doi ctitori din secolul al XVIII-lea sunt înfățișați cu soțiile lor „bărbații cu fesuri pe cap, antirii albastre și caftane roșii, iar soțiile sunt îmbrăcate cu mantale roșii și salbe la gât”. Contrastul ce-l înfățișează pe „popa Petre protopopul Târgoviștei” zugrăvit la proscomidie imprimă picturii o notă de pitoresc, legându-l pe pictor de concepția artistică întâlnită în opera cunoscutului zugrav Pârvu Mutu, sau a zugravilor școlii de la Hurezi, care au încercat să introducă în cadrul iconografiei religioase tradiționale unele reprezentări laice contemporane, deosebite de cele ale ctitorilor.

 

Planuri

Microsoft Word - Bis.Sf.Imparati Microsoft Word - Bis.Sf.Imparati Microsoft Word - Bis.Sf.Imparati 

Inscripţii

1650 (7159) septembrie 15

Prima pisanie a bisericii situată deasupra uşii de la intrare, scrisă pe piatră, făcând corp comun cu portalul. Are dimensiunile de 1,36 m. / 0,50 m., literele în relief de 7,5 cm.

,,+ Cu vrearea Tatălui şi cu ajutorul Fiiului şi cu sporul (D(u)hului s(fâ)ntu îndea / mnatu-s-au creştinul domnol Mateiu Basărab voevod i g(o)s(po)jda ego Ilina de / au zidit această s(fâ)ntî bisericî hramul s(fân)tăi Nicolae de în temelie pânî în să / v(â)rşit ca s(ă) le fie pomeană în veaci. Ispravnic Hagi Costandin. Pis m(e)s(e)ţa sep(tembrie) 15 dnă, văleat 7159”.

1753 (7262) octombrie 18

Pisania a doua a bisericii, zugrăvită în interiorul pronaosului, deasupra intrării, având dimensiunile de 0,80 m. / 0,83 m., litera de 4 cm., ultimul rând fiind de 2,5 cm.

,,+ Doamnea, iubit-am buna cuviinţa casii tale şi locul lă / caşului măririi tale. Aceast(ă) sfântă şi dumnezeiască biser / ică care este hramul sfântului Nicolae, rădicatu-se / din temeliia ei de Ion Mathei B(asarab) voevod la cursul a / nilor 7159. Iar de atunce încoace foarăte rău str / cându-se şi desvălindu-se, iar căndu au fost l(ea)t 7240 îndemnatu-seu dum(nealui) jup(an) Vasalache cu mila lui Dumneazeu de au şi(n)drelit-o şi au dres-o. Iar cănd au fost 7261 dichem(vrie) 21 s-au tă(m) / plat de au murit la Bucureşti şi s-au adus de s-au îngro / patu aiceia; apoi dumnealui jupan Dragomir fiiul dum(nealui) / jupan Vasalache, de(n)preună cu fraţi(i) dum(nealui) s-au în / demnat de au învălit-o şi au zugrăvit-o şi au făcut / tă(m)pla şi anvonul afară făcându-se ctitori noi / ca să le fie în veci pomenire dumnealor, amin. Oc(tombrie) 18, 7262”.

1713 (7222) decembrie

Piatră de mormânt situată în pronaos, având dimensiunile de 1,50 m. / 0,73 m., cu litera în relief de 5,5 cm., în prezent spartă în trei bucăţi.

Pe margine prezintă o frumoasă decoraţie florală, iar în câmp următoarea inscripţie :

„Suptu această p / iiatră odihnesc / u oasele răpos / ati roabei lui Du / mnezeu Sima c / e au fost jupă / neasă lui Costan / din Conţescul vt(ori) log(o)f(ă)tu şi a fiiulu / i lor Asan care i s-au pristăvi / t în luna lui d(e)chemvrie la anul / de la zidirea lumii leat 7222”.

1753 (7262) septembrie 18

În altar, în nişa dinspre sud se află următoarea inscripţie zugrăvită cu negru pe fond alb într-un panou cu dimensiunile de 0.55 m. / 0,28 m., litera de 3 cm.

„Şi s-au zugrăvit aciastă biserică / prin osteneala dumnealui / jupan Dragomir snă Vasala / chie Frumuşica sep(tembrie) 18/ l(ea)t 7262, p(opa) Ioan zug(rav)”.

1753 (7262)

În altar, spre sud, la diaconicon, având dimensiunile de 0,40 / 0,60 m., zugrăvit cu negru pe fond alb, litera 6 cm. şi 3 cm.

„Popa Ioan / zugrav l(ea)t 7262 /, Gheorghie zug(rav) snă p(opa) Ioan zugr(av)”.

1753 (7262)

În naos, în fundul firidei din stânga iconostasului, spre nord având dimensiuni de 0,32 m. / 0,13 m. cu litere de 4 cm. se află însemnarea:

„7262. / Ioan ero / monah / zugrav ot s / chitul Săteni. /”.

1757 septembrie 1 - 1758 august 31 (7266)

Deasupra uşii de la intrare, în interior, se află zugrăvită într-un semicerc cu baza de 0,75 m. / 0,20 m. cu litere de 5,5 cm. următoarea inscripţie:

„Popa Petre po / tropopul Târgoviştei /  l(ea)t 7266”.

Fără dată. «1650»

În stînga intrării, la panourile ctitorilor pe peretele vestic cu litere de 4 cm.

„Ion Mathei B(asarab) Voev(o)d, / doamna Elena”.

Fără dată. «1753»

În dreapta intrării, pe peretele vestic; litera 4 - 2 cm.

„Jupan Dumitru sin Vasalache /, jupăneasa Armanca soţia dum(nealui) / , cocoana Catrina / , coconul Dumitru / , cocoana Stancia /.”

Pe peretele nordic, cu litere de 4 - 2 cm.

„Jup(an) Vasalache Frumu / şica , jupăneasa Stancia / soţia dumnealui) / , cocoana Dum(i)tra /.”

Pe peretele sudic, în stânga ferestrei, litera de 4 cm.

„Jup(an) Dumitru snă Vasalache /, jupăneasa Ancuţa / soţia dumnealui) / , coconu [... ...] rna”.

Pe peretele sudic, în dreapta ferestrei, litera 4 cm.

„Jup(an) Satulea (?) sin Vasalache”.

1753

În altar în nişa dinspre sud a diaconiconului, zugrăvită cu litera de 3 cm.

,,[Po]pa Jipa ot / [sfântul] Nicolae”.

BIBLIOGRAFIE : 1. N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 360, nr. 1037 ; 2. Anibal Gr. Gh., Biserici târgoviştene ..., în G. B., nr. 5 - 6 / 1964, p. 574.

1753

În altar, în nişa diaconiconului, zugrăvit cu culoare neagră pe fond alb, înconjurată cu chenar având dimensiuni de 0,20 m. / 0,18 m., litera 3 cm.

„Şi amu scrisu / eu Costăndin / grămăticu, când / s-au zugrăvitu biserica /. Eu Gheorghie zugrav /, T(â)rg(ovişte) ”.

BIBLIOGRAFIE: 1. T. Voinescu, op. cit., în S.C.I.A., nr. 2 / 1961, p. 474.

Fără dată (sfîrşitul secolului al XVIII-lea)

Pe o cruce de piatră aflată în biserică cu dimensiuni de 0,35 m. / 0,18 m. / 0,38 m.

„Toma, Nicolae, Sultana cu tot neam(ul)”.

1766

Sgrafit situat pe dunga roşie ce desparte pictura de brâu, în naos, spre sud, în imediata apropiere a altarului.

„Gheorghe log(ofăt) ot Târgovişte 1766”.

1821 iunie 3

Sgrafit

„Toate bisericile s-au stricat la leat 1821, iunie 3”.

Textul după : N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 361, nr. 1037

BIBLIOGRAFIE : l.V. Drăghiceanu, Ruina sfinţii împăraţi din Târgovişte, în B.C.M.I., 1910, p. 125 ; 2. Anibal Gr. Gh., Biserici târgoviştene ..., în G. B., nr. 5 - 6 / 1964, p. 574.

1821

Sgrafit situat pe faţada bisericii, în dreapta uşii de intrare.

„Să (se) şti(e) când fu geamie”.

BIBLIOGRAFIE : 1. N. Iorga, St. şi doc., XV, p. 361, nr. 1038 ; 2. V. Drăghiceanu, Ruina sfinţii Împăraţi din Târgovişte, în B.C.M.I., an 1910, p. 116 ; 3. Anibal Gr. Gh., Biserici târgoviştene ..., în G. B., nr. 5 - 6 / 1964, p. 574.

1846

Sgrafit

„Popa Ion duhovnic, 1846”.

Fără dată (secolul al XVIII-lea) Sgrafit situat sub sgrafitul din 1766.

„Ioniţă grămăticu”.

Fără dată (secolul al XVIII-lea)

Sgrafit situat în naos pe peretele de sud între ferestre.

„Eu Gheorghe grămătic”.

 

Galerie

 

Amplasament

Situată pe strada Constantin Brâncoveanu nr 5, biserica se află la jumătatea distanței dintre Calea Domnească la est și Calea Câmpulungului la vest. Parcela bisericii este retrasă de la frontul stradal și accesibilă prin două rânduri de porți din care una la stradă iar cealaltă la curtea bisericii. În urma ultimei intervenții din 2007, curtea, ca și aspectul exterior al bisericii au câștigat enorm, prin amenajarea aleilor și a perimetrului bisericii cu piatră cubică de granit și restituirea parțială a unor lespezi originale din proximitatea zidurilor bisericii. Un ziduleț lung din piatră ce mărginește curtea spre nord, oferind vizitatorilor și enoriașilor odihnă și relaxare, alături de lumânărarul din tablă, onorabil executat, oferă o notă de complexitate ansamblului.

Foarte îngrijită, generoasă ca dimensiuni, curtea este invadată de gazon și perimetrată de vegetație, oferind o perspectivă favorabilă bisericii proaspăt renovate la exterior.

 

Contact

ADRESA

Municipiul Târgoviște, jud. Dâmbovița, str. Constantin Brâncoveanu nr. 5

Program:

Luni dimineata – Acatist 8.00 – 11.00

Miercuri dimineata – Acatist 8.00 – 11.00

Vineri dimineata – Acatist 8.00 – 11.00

Sambata dimineata – Utrenie + Sfanta Liturghie + Parastas 8.00 – 11.00

Duminica dimineata – Utrenie + Sfanta Liturghie 8.00 – 12.00

 

Despre proiect

Proiectul se încadrează în Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013 – Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” – „Domeniul de intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”- Operaţiunea: „Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi activităţilor de marketing specific”.

Contact

Primăria Municipiului Târgovişte

Adresa: Str. Revoluţiei nr. 1-3, cod poştal 130011
Telefon: +40 245 611222 ; +40 245 613928
Fax: +40 245 217951
E-mail: primarulmunicipiuluitargoviste@pmtgv.ro
Website: www.pmtgv.ro

 

 

 

 

 

 

TRAFIC

Sunteți vizitatorul nr.:     
www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro