Arhitectură

Planul bisericii este de tip sală, alcătuit din pronaos, naos și altar. Mai demult, avea în alcătuirea sa un mic pridvor, astăzi dispărut, adăugat monumentului la mijlocul secolului al XVIII-lea. Acum are un nou pridvor, mult mai mic cu acoperiș în trei ape, ai cărui stâlpi marginali imită cei doi stâlpi semiîngropați din zidărie ce flanchează intrarea.

Aceștia din urmă sunt singurii martori păstrați din pridvorul de la 1753, care seamănă ca dispoziție cu cel construit din piatră de mitropolitul Teodosie în anul 1707 la biserica fostei mitropolii din Târgoviște. Forma stâlpilor reproduce la scară monumentală pe aceea a baluștrilor care încadrează pisania din pronaosul bisericii Stelea.

Intrarea în biserică se face printr-un portal cu ancadramente de piatră frumos decorat, încheiat sus cu baghete încrucișate și cu acolade. Deasupra portalului se află pisania scrisă în limba română, cu litere chirilice.

Pronaosul de formă pătrată este acoperit cu o calotă sprijinită de pandantivi. Legătura dintre pronaos și naos se face prin intermediul a trei arcade semicirculare sprijinite pe doi stâlpi cu secțiune octogonală (vezi plan) inspirație a arhitecturii bisericii Stelea și a exemplelor altor biserici mai vechi de arhitectură muntenească, unde s-a renunțat la zidul plin dintre naos și pronaos prin înlocuirea acestuia cu trei arcade, cum ar fi la bisericile Argeșului (1517), Mărcuța (1586-1587) și Mihai Vodă din București (1589-1591).

Naosul, puțin mai spațios dacât a altor biserici din epocă, este acoperitcu o calotă identică cu cea a pronaosului.

Absida altarului este separată de naos printr-un perete iconostas, străpuns de trei uși: cea împărătească, pe mijloc, flancată de cele două diaconești, laterale.

Altarul semicircular în interior și de formă poligonală cu șapte laturi în exterior este acoperit cu o semicalotă. Două contraforturi dispuse oblic sprijină colțurile edificiului în fațada vestică, iar alte două așezate perpendicular pe fațadele longitudinale în dreptul zidului ce odată despărțea pronaosul de naos par a nu avea un rol constructiv, ci mai degrabă unul decorativ.

Plastica monumentală a bisericii Sfinții Împărați era dominată de existența unei turlă clopotniță aflată deasupra pronaosului, prăbușită în 1802. Actuala cupolă și turnulețul de colț au fost restaurate (și reduse ca înălțime) în anul 2007.

Fațadele sunt îmbrăcate de jur împrejur cu un brâu format dintr-un tor încadrat de câte un șir de zimți. Brâul desparte fațadele în două registre, ambele fiind decorate cu firide retrase de la fața zidului. Registrul inferior este alcătuit din firide gemene, iar cel superior din firide simple, toate despărțite de lezene și încheiate cu arhivolte în formă de acoladă, caracteristice arhitecturii de la mijlocul secolului al XVII-lea.

Pe fațada de vest au fost adosați doi stâlpi din cărămidă ce flanchează intrarea, lăsați de restauratori ca martori ai existenței primului pridvor adăugat în 1753.

Câmpul registrului inferior al fațadelor, arhivoltele și lezenele au fost ornamentate prin incizarea și colorarea în roșu a unei decorații care imită alternanța fâșiilor de cărămizi aparente cu panourile de tencuială.

Această decorație îmbracă numai registrul inferior al fațadelor, inclusive arhivoltele și lezenele. Brâul orizontal median e zugrăvit în roșu și albastru, cu benzi albe intermediare, având o poziție oblică ce imită o panglică răsucită. Această decorație (imitația de cărămizi zugrăvite și dungi albe imitând rosturile de mortar) va fi des întâlnită la bisericile epocii, constituind un fel de model.

Tot un model arhitectural de această dată poate fi considerată biserica Sfinții Împărați, prin forma planului, plastica monumentală a turnului clopotniței, contraforților de colț, model preluat la foarte scurt timp de alte două biserici: cea din Săcuieni (1654) și cea din Bărbulețu (1662).

Prin aceste elemente comune, bisericile sus-amintite pot fi considerate ca făcând parte din opera unui grup bine conturat de meșteri grupați în jurul unor valori de gust și de tehnică pe care azi l-am numi „școală de arhitectură”.

 

Despre proiect

Proiectul se încadrează în Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013 – Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” – „Domeniul de intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”- Operaţiunea: „Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi activităţilor de marketing specific”.

Contact

Primăria Municipiului Târgovişte

Adresa: Str. Revoluţiei nr. 1-3, cod poştal 130011
Telefon: +40 245 611222 ; +40 245 613928
Fax: +40 245 217951
E-mail: primarulmunicipiuluitargoviste@pmtgv.ro
Website: www.pmtgv.ro

 

 

 

 

 

 

TRAFIC

Sunteți vizitatorul nr.:     
www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro