Date generale

Datare 1654 conform pisaniei, renovată în 1800 și 1863
Ctitori  Mirco, căpitan de lefegii sârbi, cu soția sa Ioana și familia, renovată de Sima Bucșenescu (zugrăveala și acoperișul) și apoi la 1863 de Sultana Simuleasa (repararea și înlocuirea turlelor)
Pictura 1705, zugravul Pană Hagi Avram, 1800, zugravul Marcu
Tipologie Biserică de plan triconc, cu pronaos, naos cu două abside laterale și absida altarului, cu două turle
Protecţie Lista Monumentelor Istorice 2010, cod DB-II-m-A-17266
Hram Sfântul ierarh Nicolae (6 decembrie)

 

Istoric

Biserica „Sf. Nicolae” Simuleasa a fost ridicată de Mirco, mare căpitan al lefegiilor sârbi, pe vremea domniei lui Constantin Șerban Cârnul. Lucrările au început în iunie 1654 și s-a terminat în noiembrie al aceluiași an. Nicolae Coj, fiul ctitorului a înzestrat biserica în 1698 cu un „Minei”.

În anul 1800 a fost reparată de Sima Bucșenescu, care o zugrăvește, îi reface acoperișul, clădește amvonul și clopotnița, „înfrumusețând-o cu toate desăvârșit”.

Alte reparații s-au făcut bisericii în 1863 de către o anume Sultana Simuleasa, probabil fiică a ctitorului din 1800, de la care provine numele adăugat hramului.

 

Arhitectură

Ridicat pe un plan triconc, edificiul alcătuit inițial din pridvor, pronaos, naos și altar, a primit în vestul pridvorului, cu ocazia ultimelor reparații, o mică construcție adosată cu scopul adăpostirii intrării în biserică.

Pridvorul alungit pe axa transversală este învelit cu o boltă semicilindrică. O calotă susținută de patru arce semicirculare rezemate pe tot atâtea picioare de zidărie dispuse la colțuri acopereau pronaosul, luminat prin cele două ferestre deschise pe laturile de nord și sud în arc semicircular.

Naosul este învelit cu o calotă sprijinită pe patru arce semicirculare lipsite de sprijinul celor patru stâlpi de zidărie care flanchează în mod obișnuit absidele laterale. Luminarea interiorului este asigurată de cele două ferestre dispuse în axul absidelor naosului.

Absida altarului, de formă semicirculară în interior și poligonală la exterior cu șapte laturi (fig. 3) este spațioasă, boltită cu o semicalotă și luminată cu o fereastră mare situată în axul absidei precum și prin alta mai mică dispusă în peretele proscomidiei.

Decorația inițială a paramentelor exterioare este păstrată doar în parte. Fațadele sunt împărțite în două registre egale de un brâu căruia îi lipsește profilatura originală, fiind înlocuit cu altul alcătuit din trei brâie semicirculare ce se află deasupra arcaturilor de la registrul inferior. Aceste ocnițe încheiate cu arcaturi sunt subliniate pe contur de ciubuce având secțiunea semicirculară. Registrul superior este în prezent lipsit de arcaturi, înlăturate probabil de unele din reparațiile efectuate în secolul XIX-lea.

Totuși pe acest registru, pe peretele sudic se observă prin decopertarea tencuielii, existența unor arcaturi semicirculare, înlăturate probabil la ultima intervenție și peste care s-au pictat fresce cu figuri de sfinți și filozofi antici sau medievali, iar pe cel nordic de asemenea. Cele două turle din lemn îmbrăcate cu tablă aparțin refacerilor din anul 1683. Se pare (conform cercetărilor făcute de arhitecta Doina Petrescu) că inițial exista doar o singura turlă.

Portalul de piatră al intrării având profilatura părții superioare în formă de acoladă se afla inițial în peretele de vest al pronaosului de unde a fost mutat în zidul pridvorului.

 

Pictură

Înfrumusețarea bisericii cu picturi murale s-a făcut în anii 1705 de către zugravul Pană Hagi Avram, urmată apoi de refacerile ulterioare din 1800, făcute de zugravul Marcu care se mai păstrează și apoi cele din anul 1863.

În pridvor, pereții de S și N sunt împărțiți în 3 registre: registrul inferior, care cuprinde scene din viețile sfinților, registrul median cu scene din Cartea Facerii, primele capitole continuate și pe pereții de V, și registrul superior cu scene din Vechiul Testament.

Tot in pridvor, pe peretele de V în dreapta intrării sunt Sf. Împărați Ctin și Elena, iar în stânga intrării Sf. Muceniță Maria. Pe peretele de S se află Lazăr sus, jos Sava și Macarie, iar la mijloc Adam. Pe peretele de E, deasupra ușii e Maica Domnului Platytera (reluata, mult mai amplu, pe cupola pronaosului). Pe intradosul arcului dinspre pronaos se află Sf. Mucenică Ecaterina (S) și Sf. Mucenică Varvara (N).

Arcurile și intradosul acestora sunt zugrăvite cu sfinți în chenare decorate cu motive florale. În registrul de la nivelul ferestrelor se pot recunoaște sfinții militari: Mercurie, Eustație și Gheorghe. Arhanghelii Mihail și Gavril flanchează intrarea în naos. Aici, pe timpanele arcurilor ce susțin calotele găsim, la N, Pogorârea in mormânt șî Învierea (ambele în același tablou), iar la S, Încoronarea Maicii Domnului (tema specifică Apusului, intrata la noi în sec. XVIIIXIX).

Din perspectiva folosirii culorilor, zugravul a excelat prin cele trei culori roșu, galben și albastru. Iconostasul din piatră se remarcă prin crucifixul pus deasupra și prin cele două registre pictate cu sfinți așezați fiecare în câte o arcadă.

În absida altarului tronează Fecioara cu Pruncul încadrată de cei doi arhangheli. Pe pereți, două registre sunt decorate cu sfinți ierarhi în culori care odinioară se remarcau prin prospețime.

În registrul superior al fațadelor exterioare se păstrează o friză pictată cu figuri de sfinți și scene din Vechiul și Noul Testament, precum Sfântul Gheorghe ucigând balaurul,, Sf. Dimitrie, Moise, David cu capul lui Goliat, și altele mai puțin lizibile înfățișând filozofi.

Sub cornișa frontonului din fațada vestică, în interiorul unei firide, se mai distinge vag o figură de sfânt care ar putea fi a lui Nicolae, patronul bisericii.

Urme de pictură mai apar și pe această fațadă la fronton. Sub firida cu pictura Sfântului Nicolae este încastrată cea de-a doua pisanie a bisericii(v. R. Gioglovan, M. Oproiu, Inscriptii și însemnări din județul Dâmbovița, vol I, p. 139). Fațada de nord păstrează și ea pictată friza de sub cornișe dar mult mai alterată decât cea de sud.

 

Planuri

Microsoft Word - Bis.Sf.Nicolae Simuleasa 

Inscripţii

1654 (7163) noiembrie 30

Prima pisanie a bisericii, situată deasupra uşii de intrare în pronaos, făcând corp comun cu ancadramentul portalului. Dimensiunile de 1,72 m. / 0,82 m., litere în relief de 7 cm.

„+ Întru numele Tatălui şi al Fiului şi a Duh(u)lui Sf(â)nt şi într-ajutoriul prea luminatului şi făcă / toru de ciude hramul sfintei biserici şi al casei noastre s(fe)ti Nicolae arhiipiscup Mirlicheischii în zilele domnului / creştinu şi de Dumnezeu iubit Costandin Ş(e)rban voevod cu vrearea lui Dumnezeu domnu Ţărăi Rumâneşti(i).

Adecă eu robul lui Dumnezeu ju / pan Mirco vel căpitan za sârbi i jupaniţa ego Ioana i snovia ei Florica i Păuna, Nicolai i Nicola brat căpitan i Dumitru brat căpitâ / neasi, ci cu ajutorul m(i)l(o)stivului Dumnezeu început-am aciastă sf(â)ntă biserică, casa dumnezeiască, de o am rădicat de întru / temelie până în sfărşit ca să ne fie pomană şi de ertare sufletelor noastre şi al(e) părinţilor noştri şi să / ne fie ajutoriu întru (îm)părăţia ceriului. Şi ispravnic au fost Stănimir / şi o am început în luna lui iun(ie) dnă 10 şi o am sfrăşit / în luna lui noem(brie) dnă 30 văleat 7163”.

1800 (7308) iunie

A doua pisanie a bisericii situată deasupra celei vechi:

„Această sfăntă şi d(u)mnezeiasc(ă) biserică, ce să preznueşte hramul sf(e)ti Niculae, din temelie fiind zidită de dumnealui jupan Mirco vel căpitan ce este în pisaniea veche şi de întămplătorile vremii rămăindu nezugrăvită şi învechindu-să, după sfârşitul dinainte pomeniţi tiitori, din voe dumnezeească şi cu ajutoriu sf(e)ti Nicolae, s-au învrednicitu şi dumnealui jupanu Sima Bucşenescu i jupâniţa ego Ecaterina, înmulţându-şi hramul sfinţilor voievozi şi o a înpodobitu cu zugrăveli şi cu alte odoră bisericeşti, aridicându şi advonul din temelie şi clopotniţa şi cu învelişul, înfrumuseţindu-se cu toate dăsăvârşit, după cum să vede; dînd ajutoriu şi d(umnea)lui Niculae Minculescu postelnicul, cu talere 50, începându-să în zilele preaînălţatului domnului nostru, întru al doilea domnie, Io Alexandru Costandin Moruzi voevod, întru al 5-(lea) an al arfipăstorii prea osfinţii sale arhiepiscopului şi mitropolitului chiriu chir Dosoftei, la leat 7308 iun(ie).”

1705 septembrie 1 - 1706 august 31 (7214)

Pe o candelă de argint, „prelungă dată de fondatori Milcu vel căpitan de Sârbi la anul 7214 Hristos 1706”. (în prezent dispărută).

Textul după : Arh. St. Buc., ms. rom. 739, f. 20 v - 21 şi ms. rom. 730, f. 46.

1814

Pe un potir argintat: de jur împrejur la partea inferioară cu litere săpate se află inscripţia:

„Acest sfă(nt) potir s-au cumpărat de robii lui Dumnezeu Vasile i cu soţia sa Ana i Sultana şi cu robu lu dumnezeu Ionu, Bădiţă nepotul Hagi Staiculu din Bucureşti, 1814”.

1842 decembrie 30

Pe icoana sfântului Haralambie, scris cu bronz pe negru se află însemnarea:

„Avram zugravu ot Tărgovişte, 1842 deche(mvrie) 30”.

1862 februarie 1

Pe icoana lui Isus „împărat”, cu negru pe fond galben:

„L(ea)t 1862 fev(ruarie) 1 / , Hagi Avram zugrav”.

Fără dată (începutul sau mijlocul secolului al XIX-lea)

Pe o linguriţă de argint:

„Vasile Vătămanu”.

1865

Cruce de mormânt lângă biserică :

„Sultana Simuleasa. 1805 - 1865”.

1822 iunie 22

Pe mineiul lunii iunie, tipărit la Buda în 1805, pe ultima filă (116):

„Scris-am eu robul lui Dumnezeu dasc(ă)l Tatu aici la acest mineiu l(ea)t 822 iunie 22”.

1827 martie 12

Pe mineiul lunii martie tipărit la Buda în 1805, fila 126:

„Popa Hristea erei, Hristina prez(vitera), 827 martie 12”.

1827 mai 12

Pe mineiul lunii martie tipărit la Buda în 1805, fila 126 v.:

„Popa Cârstea i Duminică Berindei dascăl sfi(n)ti(i) biserici al sfântului Neculai, mahalao Sârbilor, 827 mai 12”.

1829 noiembrie 14

Pe mineiul lunii noiembrie, la fila 191 :

„La leat 1829 noe(m)vr(ie) 14 mercuri spre joi noaptea la unsprezece ceasuri s-au cutremurat pământul”.

1834 ianuarie 31

Pe mineiul lunii februarie tipărit la Buda în 1805, pe ultima filă:

„Să să ştie de căndu s-au cutremurat pământu au fost la luna lui ghenarie 11 zile la leat 1834. Leat 1834 ghenarie 31 zile; eu logofătu Costea am scris cu zisa logofătului Şărban ot satul Slobozia”.

(1838) inaurie 11

Pe mineiul lunii noiembrie, la fila 191 :

„La leat 1837[1] ghenar 11 s-au cutremurat pământul la un ceas şi jumătate. Costandin dascălul sin popa Dinu duhovnicu”.

1840 ianuarie 30

Pe mineiul lunii februarie tipărit la Buda în 1805, la ultima filă:

„Eu Badea logofătu am scris cu zisa lui Şărban logofătu ot satu Slobozia şi am scris la leat 1840 ghenarie 30. Eu Badea logofătu”.

1857 martie 2

Pe mineiul lunii martie, tipărit la Buda în 1805, la început:

„Scris-am eu cel mai mic şi mai prostu între ciilanţi dascăli, eu dascălu Badea slujitor sfântului. Anu 1857 luna marti 2”.

1876 mai

Pe mineiul lunii mai tipărit la Buda în 1805, la prima filă albă:

„Anul 1876 luna lui maiu 8 au dat zăpadă mare şi au ţinut o zi întreagă şi pentru ţinere de minte am scris eu dascălu Istrate”.

1876 mai

Pe mineiul lunii mai tipărit la Buda în 1805, la sfârşit :

„În anul 1876 luna lui maiu a datu zăpadă mare care a ţinutu de la 22 noptea până la 12 ziua. Pentru ţinere de minte. Dimitrie debitor şi paracliseru”.

1893 ianuarie 30

Pe un penticostar datând de la sfârşitul secolului al XIX-lea, pe prima filă albă :

„Listă de domni enoriaşi care au contribuit la cumpăratu şi legatu cărţilor celor noi ale sfintei biserici sf(ântul) Nicolae Simuleasa. 1893 martie 7”.

Fără dată (secolul al XIX-lea)

Pe mineiul lunii martie tipărit la Buda în 1805 în jurul paginilor 1-5:

„Aceste sfinte minee sunt ale biserici(i) ce să prăznueşte hramu sfântului ierarh Nicolae ot Târgovişte în mahalaoa Sârbilor aduse de dumnealui jupan Tolea şi cumpărate de mahalagii prin îndemnarea popii Costandin d(u)h(o)v(nicuI). Cine va citi să zică Dumnezeu să-l erte”.

Fără dată (secolul al XIX-lea)

Pe mineiul lunii martie, tipărit în 1805, fila 2:

„Aceste mineie prin osârdia mea a pop(i) Din(u) duh(o)v(nicul), s-au cumpărat de mahalagii”.

 

Galerie

 

Amplasament

Biserica „Sfântul Nicolae” Simuleasa se află în partea de sud a orașului, pe strada Nicolae Filipescu la nr. 75. Situat în imediata apropiere de Calea Domnescă, lăcașul se înalță în mijlocul unei curți foarte largi, accesibilă printr-un edicul ce adăpostește gangul de acces.

Curtea generoasă deține câteva construcții cu aspect provizoriu în partea de nord (depozite, toaletă), iar în partea de sud se află multe pietre funerare și un monument funerar, aparținând unor foști prelați ce au slujit cu cinste biserica, sau unor ctitori (Sultana sim.).

Deși relativ periferic amplasată, biserica se bucură de frecventarea foarte multor enoriași, iar pe de altă parte de densitatea mult mai scăzută în raport cu centrul orașului a bisericilor din această zonă.

Curtea e îngrădită cu un grilaj transparent, foarte îngrijită, adăpostind, pe lângă suprafețele gazonate, pomi, tufe înflorite și alei pietruite, fapt ce oferă vizitatorului atmosfera de liniște și reculegere atât de propice oricărei biserici ortodoxe.

 

Contact

ADRESA:

Municipiul Târgoviște, jud. Dâmbovița, str. Nicolae Filipescu nr. 75

Program:

Luni dimineata – Acatist 8.00 – 11.00

Miercuri dimineata – Acatist 8.00 – 11.00

Vineri dimineata – Acatist 8.00 – 11.00

Sambata dimineata – Utrenie + Sfanta Liturghie + Parastas 8.00 – 11.00

Duminica dimineata – Utrenie + Sfanta Liturghie 8.00 – 12.00

 

Despre proiect

Proiectul se încadrează în Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013 – Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” – „Domeniul de intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”- Operaţiunea: „Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi activităţilor de marketing specific”.

Contact

Primăria Municipiului Târgovişte

Adresa: Str. Revoluţiei nr. 1-3, cod poştal 130011
Telefon: +40 245 611222 ; +40 245 613928
Fax: +40 245 217951
E-mail: primarulmunicipiuluitargoviste@pmtgv.ro
Website: www.pmtgv.ro

 

 

 

 

 

 

TRAFIC

Sunteți vizitatorul nr.:     
www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro