Date generale

Datare 1705
Ctitori  Constantin Cantacuzino stolnicul
Pictura pictura originală dispărută, 1813 Pârvu zugravu, 1925 Pavel Ionescu
Tipologie Inițial, biserică sală, cu pronaos, naos și absida altarului, fără turlă. În 1882 apar absidele laterale cu contraforți, cele doua turle și pridvorul
Protecţie Lista Monumentelor Istorice 2010, cod DB-II-m-A-17201
Hram Sfântul Apostol, întâiul mucenic şi arhidiacon Ştefan (27 decembrie)

 

Istoric

Edificiul târgoviștean face parte din puținele ridicate în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanul, dăinuind și astăzi mult modificat. Având hramul Sfântului Ștefan, biserica este ctitoria din anul 1705 a stolnicului Constantin Cantacuzino și a soției sale Safta, pe locul unei biserici din lemn, construită de Udrea Brătescu în secolul al XVII-lea.

Ctitorul acestei biserici, al cărui nume este legat puternic de orașul Târgoviște, unde a avut și case, a fost una dintre cele mai de seamă figuri de intelectuali și oameni politici pe care i-a dat poporul român în secolele XVII-XVIII. Fiu al postelnicului Constantin Cantacuzino, a învățat la Constantinopol și la Padova (1665-1668), după care, întors în țară, a jucat un rol însemnat politic, îndeosebi în timpul domniei nepotului său, Constantin Brâncoveanu, când a fost –cum spune N. Iorga- „principalul factor” al politicii Țării Românești. După moartea lui Brâncoveanu, a fost mentorul fiului său, Ștefan Cantacuzino, noul domn al țării (1714-1716), fiind ucis de turci împreună cu acesta. A fost un mare cărturar, posesor al unei biblioteci importante și autor probabil al unei istorii a Țării Românești. După moartea ctitorului, biserica a rămas în grija familiei Cantacuzino.

Unele reparații i s-au făcut în 1854 și 1882, când s-a realizat tâmpla, s-a zugrăvit și pardosit biserica. După cutremurul din 1940, biserica a fost reparată și i s-a refăcut pictura care oricum nu era originală,ci a zugravului Pavel Ionescu din 1925.

 

Arhitectură

Așa cum a fost concepută la vremea zidirii sale, biserica avea planul de formă dreptunghiulară. Pridvorul, boltit cu o calotă sprijinită pe două arce semicirculare puternice, în consolă, dispuse lateral, era despărțit de pronaos printr-un zid plin, mai târziu străpuns de două goluri care flanchează vechea ușă de legătură. Boltirea pronaosului de formă dreptunghiulară, dispus transversal, este alcătuită din două calote susținute de arce rezemate pe console, din care cel median, de formă semicilindrică, este mai mare.

Trei arcade largi, cu coloane de piatră caracteristice epocii brâncovenești, despărțeau pronaosul de naos. Naosul, în formă pătrată, nu mai păstrează boltirea originală. Se presupune că, inițial, deasupra acestei încăperi se afla o cupolă supraînălțată de tamburul unei turle. Boltirea actuală a naosului, ca și cele două turle de lemn, îmbrăcate cu tablă, situate peste naos și pridvor, reprezintă adaosuri din 1882. Tot atunci au fost adosate naosului cele două abside laterale sprijinite în axul lor (transversal bisericii) de câte un contrafort.

În aceeași perioadă apare și micul pridvoraș pătratic din zidărie și închis cu ferestre pe toate laturile.

Altarul, de formă semicirculară în interior și poligonală în exterior, este boltit cu o semicalotă susținută spre vest de un arc semicilindric rezemat pe console.

Nișa proscomidiei, care păstrează forma originală, este decorată la partea superioară de un arc polilobat. Luminarea bisericii era asigurată în dreptul pronaosului de două ferestre câte una pe fiecare latură, iar la altar, de o fereastră mare în axul absidei și alta mai mică la proscomidie. Atât golurile ferestrelor pridvorului, cât și cele ale naosului și cea dinspre sud est a altarului reprezintă intervenții ulterioare construirii monumentului.

Cât privește exteriorul, după spoirea cu var în alb a întregii construcții, au mai rămas, sub cornișa acoperișului, fragmente dintr-o friză pictată cu motive vegetale (vrejuri) și capete de sfinți filozofi în medalioane circulare, în fațada de sud și pe peretele absidei altarului.

Ceea ce reține în mod deosebit atenția la acest edificiu religios este boltirea pronaosului, având valoare de unicat în arhitectura epocii brâncovenești, amintind în acest fel de structura interioară a monumentelor aparținând tipului „Dealu”, unde cele două mici turle au fost reduse la două semicalote despărțite de un arc semicilindric median.

O altă observație interesantă ține de boltirea actuală a naosului, care, primind cele două abside laterale, aduce elemente de ingeniozitate constructivă prin demolarea zidurilor aferente și înlocuirea lor cu două timpane în formă de semilună, alături de care se înalță arcele butante în plin cintru. Pe acestea se sprijină semicalotele absidelor ce primesc și susținerea contraforturilor în axul lor. (n. n)

Datorită transformărilor radicale pe care le-a cunoscut biserica în secolul al XIX–lea, nu se pot face considerații ample asupra aspectului său inițial. Descoperirea unor urme de zugrăveli exterioare, prilejuită de o reparație recentă, duce la concluzia că ctitorul, stolnicul Constantin Cantacuzino, om de înaltă cultură, a dorit ca biserica paraclis a caselor sale din Târgoviște să fie împodobită cu o aleasă decorație, care să corespundă ambițiilor și gustului său pentru frumos și să impresioneze pe contemporani.

 

Pictură

Pictura interiorului bisericii pare a fi produsul unui atelier local de zugrăvire de la începutul secolului al XIX-lea. Ținând seama atât de vigoarea frustă a personajelor, de desenul uneori stângaci, cât și de gama cromatică nu prea variată, se consideră că ar fi putut aparține acelui „Pârvu zugravu ot Târgoviște”, a cărui semnătură o găsim înscrisă pe două icoane aflate în patrimoniul bisericii, cea mai veche, cu reprezentări din viața lui Iisus, având înscris pe spate anul 1813.

În interiorul pridvorului, în mijlocul calotei ce acoperă încăperea a fost zugrăvit un înger circumscris într-o friză circulară pictată cu capete de sfinți iar pe pandantivii ce ce susțin cupola vegheaza arhangheli.

Pe peretele de deasupra intării în naos se află încastrată în zid pisania bisericii deasupra căreia , sub arcul cupolei ornamentat cu vrejuri este pictată icoana Deisis, infățișînd pe Iisus Hristos ca Impărat, flancat de Fecioara Maria (stânga) și Ioan Botezătorul (dreapta) amândoi in picioare, rugându-se. Jos, lateral, Adam și Eva cu nimb de sfinți.

 

Planuri

Microsoft Word - Bis. Sf. Stefan St 

Inscripții

1704 septembrie 1 - 1705 august 31 (7213)

Prima pisanie a bisericii sculptată în piatră şi situată în interior la intrarea în naos, cu dimensiunile de 1,73 m. / 0,77 m., scrisă cu litere în relief de 7 cm.

„+Această sfântă biserică lăcaş Dumnezeului Sava / oth, a căria hram Uspenia Bogorodiţ şi pervo mucenic / Ştefan să prăznueşte den temelie este zidită în locul / unia ce mai de-nainte de lemnu era făcută, cum spun, de U / dre Brătescul, care de multa vreme şi răutăţi, căzu(s)e şi să / răsipise; aşa deci jupan Costandin Cantacuzino bi(v) vel / stol(n)icu, jupaniţ(a) sa Safta de zid cum să vede o au făcut în cin / ste şi slava vecinicului dumnezeu şi în buna pomenire şi / b(u)nului lor neam şi al lor isprăvind-o la anul de la zidire(a) l(u)mii 7213”.

1925 decembrie 18

A doua pisanie a bisericii, zugrăvită în interiorul bisericii pe peretele de apus, având dimensiuni de 1,50 m. /  0,87 m. Scrisă cu litere de 4 - 2,5 cm.:

„Aici am găsit această inscripţie. / Deşi pe opusa inscripţiune se zice că această sf(ântă) biserică unde se prăznueşte sf(ântul) / arhidieacon Ştefan este zidită din temelie în locul uneia de lemn de Udrea / Bră- tescu şi devenind în ruină s-a reparat de Constantin Cantacuzino vel stolnic şi so / ţia sa Safta la anul 1765 şi o 1705.

La anul 1854 s-a mai reparat de Răducanu I. / Dudău şi acum 1a anul 1882 s-a făcut tâmpla, zugrăvit, pardosit şi stranele de I. Stematiu şi soţia Elena în care timp s-a făcut sânurile şi alte ornamente de d(umnea)lor / Stelian R. Dudău, Chiriţă Rădulescu, Barbu Silivestru, Luxandra P. Vlăsceanu, / C. Rădulescu, pr(eotul) Abramescu şi alţi iubitori de sf(ânt) locaş pentru a d(umnea)lor eternă memorie 1882 august 4. Iar în anul 1925 iulie 5 - 18 decembrie i s-a făcut reparaţie radicală) / ... exterior şi interior prin stăruinţa pr(eotului) Alexandru C. Stănescu, refăcându-se / în ulei toată pictura cum se vede meşter pictor fiind Pavel lonescu din Râncaciov. / 18 decembrie 1925”.

Începutul sec. XIX-lea

Pe mormântul situat în pronaos, spre nord. Chenar floral. Dimensiunile pietrei  1,50 / 0,50 m.:

„Pomene / şte doamnne pre ro/bi(i) tăi care supt / această pi(a)tră odi / hneşte; r(o)bii Pavel, Bălaşi, Ioan”.

1813

Pe o icoană ce reprezintă scene din viaţa mântuitorului, pe spate, scris cu vopsea albă pe fond maro:

„Pârvu zugravu ot Tărgoveşte, 1813”.

1837 Ianuarie 4

Pe o icoana:

„1837 ghenarie 4”.

1846 februarie 12

Pe o icoană:

„Pârvu zugravu, Ioana cu fiu său enoria(şi) 1846 febr(uarie) 12”.

1875

Pe o icoană:

„N. Costescu, 1875”.

1889 mai 29

Pe un steag de breaslă:

„Societatea lucrătorilor cismari şi pantofari din Târgovişte. Fondată la 29 mai 1889”

1708 (7216) august 1

Pe un apostol tipărit în 1704, pe primele pagini:

„Această cinstită carte ce să chiamă apostol ce l-am cumpărat eu Dragomir log(ofatul) de la sfinţiia sa părintele Costandin de la Târgovişte ot mahala Cazacilor. Af(gust) dn(i) I 7216”.

1741

Pe un vivlion al lunii martie tipărit în 1675:

„Aceste trei luni martie, aprilie, mai, sunt ale mitr(opoliei) Tărgov(işte) 1741”.

Fără dată (sfârşitul secolului al XVIII-lea)

Pe un apostol tipărit în 1704:

„Eu robul lui Dumnezeu Mihai grămăticul de aici, robul lui Dumnezeu ...fecior vătafului Şerban ce este grămătic aici”.

 

Galerie

 

Amplasament

Situată foarte aproape de zona centrului nou al orașului, în care distingem: Piața Tricolorului cu clădirea Consiliului Județean, Hotelul Valahia și numeroase edificii bancare și accesibilă de pe Calea Domnească, parcela bisericii Sfântul Ștefan Stolnicul se află la adiacența cu girația intersecției Căii Domnești cu B-dul Mircea cel Bătrân.

Biserica dispune de un teren relativ mic ca dimensiune și e învecinată la nord de casa parohială cu care împarte curtea. Ca la mai toate bisericile din oraș, curtea e îngrădită cu un grilaj transparent spre stradă, foarte îngrijit întreținută, având gazon, viță de vie, câțiva copaci și multe flori printre care șerpuiesc aleile pietonale pavate cu dale.

Foarte accesibilă ca amplasament, biserica e una din cele mai interesante ca aspect datorită celor două contraforturi uriașe ce sprijină absidele laterale ale naosului.

 

Contact

ADRESA:

Municipiul Târgoviște, jud. Dâmbovița, str Constantin Cantacuzino Stolnicul nr. 5

Program:

Luni dimineata – Acatist 8.00 – 11.00

Miercuri dimineata – Acatist 8.00 – 11.00

Vineri dimineata – Acatist 8.00 – 11.00

Sambata dimineata – Utrenie + Sfanta Liturghie + Parastas 8.00 – 11.00

Duminica dimineata – Utrenie + Sfanta Liturghie 8.00 – 12.00

 

Despre proiect

Proiectul se încadrează în Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013 – Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” – „Domeniul de intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”- Operaţiunea: „Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi activităţilor de marketing specific”.

Contact

Primăria Municipiului Târgovişte

Adresa: Str. Revoluţiei nr. 1-3, cod poştal 130011
Telefon: +40 245 611222 ; +40 245 613928
Fax: +40 245 217951
E-mail: primarulmunicipiuluitargoviste@pmtgv.ro
Website: www.pmtgv.ro

 

 

 

 

 

 

TRAFIC

Sunteți vizitatorul nr.:     
www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro